Sfârşitul de an 2016 a fost destul de intens şi în domeniul pierderilor de apă, şi nu mă refer aici că datorită temperaturilor scăzute au apărut mai multe defecte.

Siteul LEAKSSUITE, specializat în a oferi gratuit informaţii legate de managementul pierderilor de apă ne propune să susţinem alături de toţi profesioniştii în managementul pierderilor de apă din lume abandonarea utilizării procentelor în comparaţiile privind pierderile de apă NRW. Siteul Leakssuite este coordonat de domnul Allan Lambert, un profesionist în domeniul managementului pierderilor de apă şi primul preşedinte al grupului dedicat pierderilor de apă de la Asociaţia Internaţională a Apei IWA.

Până în prezent peste 80 de persoane din 17 ţări s-au alăturat acestei iniţiative, iar cei care doresc să se alăture pot accesa linkul :

LEAKSSUITE

De ce este important să înţelegem problema utilizării procentelor ?

De-a lungul ultimilor 25 de ani tot mai mulţi specialişti au recunoscut din experienţa personală şi din analiza diverselor sisteme la care se exprima în procente volumele de apă nefacturate ca fiind o practică înşelătoare în ceea ce priveşte :

  • Stabilirea țintelor și urmărirea modificărilor în performanța managementului în utilități individuale
  • Comparațiile de eficiență tehnică de gestiune între utilități
  • Concluzii generale privind gestionarea NRW și a componentelor sale

EXEMPLU

Pentru exemplificare vom reda trei exemple care clarifică capcanele care pot să apară în compararea procentelor.

  1. cazul 1 teoretic

Dacă într-un sistem de alimentare cu apă se distribuie  100 m3/h apă şi se cunoaste că volumul consumat este de 50 m3/h rezultă că există 50 m3/h pierderi ceea ce corespunde cu 50% pierderi de apă (reale şi aparente). Dacă apare un nou consummator important (o fabrica,etc.) care consumă 100 m3/h atunci volumul distribuit creşte la 200 m3/h iar volumul consumat creşte la 150 mc/h. În acest caz rezultă că pierderea rămâne de 50 m3/h dar raportată în procente ea devine 25 % pierderi, chiar dacă  sistemul are aceleaşi găuri şi volumul de apă pierdut ramâne acelaşi.

Dacă am considera că acel consumator este periodic, de exemplu într-o staţiune turistică (mune, mare) am avea de-a face cu creşterea şi scăderea pierderilor în funcţie de sezon, ceea ce nu reprezinta un adevar, nefiind inteprinsă nici o acţiune de localizare şi remediere a pierderilor.

 

         2. cazul 2 teoretic

Comparând acelaşi sistem de apă pe o perioadă mai lungă de timp am putea observa o creştere a pierderilor de apă raportată în procente.

Să presupunem că vom analiza un sistem pe o perioadă de 20 de ani. La început consumurile au fost mari dar cu timpul consumul s-a redus semnificativ prin disparitia unor industrii, apariţia unor echipamente cu consum redus de apă (maşina de spălat vase, maşina de spălat rufe,wc cu rezervoare mai mici, capede de duş).În tot acest interval pierderile de apă au rămas cu un volum de apă constant.

Anul 2000            consum de 300 mc/h având o pierdere de 50 mc/h 

100*50/300=16,6 % pierdere

Anul 2020           consum de 150 mc/h având o pierdere de 50 mc/h

100*50/150=33,3 % pierdere

În procente practic pierderea se dublează, se poate observa că acelaşi sistem având aceeaşi cantitate de apă pierdută este perceput ca fiind mult mai problematic din punct de vedere al pierderilor de apă. 

Anul consum pierdere procentual
2000 300 50 16.67%
2009 210 50 23.81%
2010 209 50 23.92%
2020 150 50 33.33%

 

        3. cazul 3 teoretic

Într-o discuţie două persoane vor să afle care sistem este mai eficient. Din conversaţie reiese că unul are 10 % pierderi iar celălalt 40 % pierderi . Ajungând să vorbească despre volumele efectiv pierdute işi dau seama de problema pierderilor exprimata în procente. Cel cu 10% avea un volum de 100 m3/h pierdut iar cel cu 40% pierderi avea doar 50 m3/h pierderi.

Alternativa la utilizarea procentelor este de a utiliza indicatorii de performanţă, cei care ţin seama de lungimea reţelei, numărul de branşamante, presiunea de operare,etc. : ILI, CARL, UARL, ELI,etc.

Indicatori de performanţă ai sistemului

ILI – este indicele de pierderi în infrastructură. El reprezintă raportul dintre Pierderile Reale Anuale Curente (CARL) şi Pierderile Reale Anuale Inevitabile (UARL).

ILI = CARL / UARL

UARL (litri/branşament/zi) = (18 x Lm/Nc + 0.8 + 0.025 x Lp) x P

Lm = lungime de reţea (km), Nc = nr de conexiuni de serviciu (principal la linia de proprietate)

Lp = lungime totală de conexiuni de serviciu (până la apometru client) în km –

P = presiune medie de operare (m)

 

Vom reveni cu două aplicaţii care să fie foarte relevante în ceea ce priveşte utilizarea procentelor.