Capitolul 2

 Auditului Apei

Inainte de a incepe auditul

 

Un audit al apei adreseaza intrebarile ,, Cata apa este pierduta? „ si ,,Cat vor costa aceste pierderi compania de apa ?”

In acest manual se detaliaza cele mai bune practici ale metodologiei IWA/AWWA , publicata in manualul ,,Performance Indicators for Water Supply Services’’ din anul 2000 , pentru cuantificarea consumului de apa de catre consumator si volumelor de pierderi reale si aparente. Aceasta metoda permite operatorilor sa identifice destinatia apei asigurata prin sistemul de distributie si sa cuantifice , astfel , volumul consumului si volumul pierderilor . Comitetul de Control al Apei AWWA recomanda ca statiile de tratare a apei si sa foloseasca aceasta metoda pentru a efectua un audit al apei .

Procesul de audit se manifesta in 3 nivele , fiecare necesitand o precizie din ce in ce mai crescuta .

1.Top-Down Approach (Abordarea De Sus in Jos) : procesul initial ce are loc pe dextop si reprezinta strangerea informatiilor din inregistrari existente , proceduri , date si alte sisteme de informatii.

2 . Analiza Componentelor . O tehnica ce modeleaza volumele de scurgeri bazata pe natura aparitiei pierderii si durata .

  1. Bottom-up Approach(Abordarea de Jos in Sus) . inseamna validarea rezultatelor abordarii de sus in jos , prin masuratori efectuate pe teren , cum ar fi pierderi de apa din fluxurile nocturne calculate zonal . In mod similar, inspectii fizice ale proprietatilor consumatorilor pot scoate la iveala pierderi aparente ce provin din contoare defecte sau vandalizate , sau consum neautorizat. Procesarea grafica a sistemelor de taxare a consumatorilor poate identifica erori de taxare in sistem .

Abordarea de sus in jos este cea recomandata pentru statiile de apa ce isi performeaza primul audit . Acest tip de abordare este compusa din doi pasi : 1 . cuantificare a consumului individual de apa si a componentelor de pierdere  a apei  , prin masurare sau estimare .

2  .Efectuarea calculului de echilibru a apei .

  • In rubrica de Echilibru al Apei din Fisa de Audit se trec datele obtinute din inregistrari disponibile , si se compara astfel volumul ce intra in sistemul de distributie cu suma pierderilor provenite de la consumatori.In cazul in care acestea sunt egale atunci rezulta echilibrul apei .

 

Efectaurea echilibrului apei ofera un ghid asupra a cata apa este pierduta ca un rezultat al inacuratetii contoarelor de apa , erorilor sistematice de gestionare a datelor , a consumului neautorizat (pierderi aparente ) si de asemenea a scurgerilor (pierderi reale )

Inainte de a incepe Auditul Apei este necesara definirea a catorva parametrii cheie ale acestuia :

  1. Identificarea limitelor sistemului
  • Auditorul trebuie sa defineasca limitele pentru audit notand unde apa este introdusa in sistemul de aprovizionare si unde paraseste sistemul .

Auditul poate fi perfectat pentru sisteme de transmisie a apei atat tratate cat si netratate , sisteme distincte de distributie a apei tratate , sau sectoare ale sistemelor de distributie , cum ar fi districte de presiune sau districte zonale contorizate .

Aceste puncte de limita ar trebui definite prin puncte de contorizare ale distributiei de apa , dar in cazul auditelor performate asupra sistemelor de distributie de apa tratata , apa contorizata de la afluentul statiei de tratare a apei este luat ca punct initial iar contorizarea apei consumata de clienti ca punct final .

 

 

  1. Setarea unei perioade de timp
  • Pentru o imagine clara asupra fluxului de apa , o perioada de studiu de 12 luni este recomandata .

 

 

  1. Unitati de masura .
  • Unitatile de masura trebuie alese si standardizate astfel incat unitatile de aprovizionare si consum sa fie aceleasi .

 

  1. Strangerea de informatii – Informatii sunt necesare asupra contorizarii productiei , distributiei sistemelor de presiune , detectarii scurgerilor si reparatiei , contorizarii apei clientilor si taxarea aferenta , consumarii autorizate din uz casnic , incendii si activitati aferente , activitati de conservare a apei , costul apei , reabilitarea infrastructurii etc .

Pentru a obtine astfel de date sunt disponibile harti ale sistemelor de distributie sau siteme de informare geografica , sisteme de contorizare a consumatorilor , sisteme de informare a managementului gestiunii , sisteme SCADA ( Control supervizat asupra achizitiei de date) etc .

 

 

Inceperea auditului

SARCINA 1

Colectionarea informatiilor despre sistemului de distributie

 

  • Aceasta sectiune reprezinta spatiul de intrare a informatiilor pertinente cu referire la caracteristicile sistemului de distributie , informatii si date necesare pentru a putea descrie uzina de apa si pentru a calcula indicatorii de performanta ai acesteia.

Aceste informatii se regasesc in fisa  sub 3 intrari : Date de infrastructura , date financiare si date operationale(cu valori tipice ce presupun ca sistemul de distributie a apei este functional si presurizat continuu 365 de zile pe an ) . Acest lucru este comun pentru tarile nord americane insa exista tari , aflate inca in dezvoltare , unde sistemele de aprovizionare asigura apa presurizata doar intr-o anumita portie pe zi sau doar in anumite zile ale saptmanii .

  • In aceasta sectiune ne vom lovii de informatii care sunt de obicei disponibile pentru managerii utilitatii insa parametrii ceruti vor fi noi . Lp este lungimea in medie a tevilor de conectare ale clientului de la sectiunea de cotire pana la apometrul clientului sau limita proprietatii daca clientul nu este contorizat. Aceste parametru separa responsabilitatea serviciului de reparare a scurgerilor aflate pe lungimea conductelor de conectare ale clientului de reparatiile aranjate de client. Se incearca astfel eficientizarea timpului de reparare a conductelor si reducerea scurgerilor prin organizarea unei polite pentru astfel de reparatii , eliminand astfel motivul pentru care clientul sa apeleze la instalatori proprii .

Lungimea medie necesara pentru acest parametru precum si cea a capetelor hidrantilor pentru incendiu pot fi aproximate daca nu sunt stiute.

  • O evaluare a costurilor pierderilor din sistem se efectueaza prin inserarea a 3 nivele de costuri .

Primul este costul total de operare a sistemului de aprovizionare cu apa . Acest cost cuprinde costurile de operare , mentenanta si bunastare pe termen lung a sistemului . Acestea includ salariile angajatilor , materiel , echipament , asigurari precum si restul de costuri administrative si costuri ce exista pentru sustinerea sursei de apa . Aceste costuri nu includ insa costurile de operare a apei reziduale , bio-solidelor , sau a altor sisteme inafara celor de apa potabila .

Mai departe , rata de retail a apei asigurate consumatorilor ar trebui sa fie intabulata . Aceste costuri unitare vor fi alocate componentelor de pierdere aparenta , deoarece acest epierderi reprezinta apa ce ajunge la consumatori dar pentru care nu se plateste integral , costuri ce ar trebui asimilate sub aceeasi unitate de cost precum masura volumului inclusa in auditul de apa . Per exemplu , daca toate volumele de apa sunt masurate in milioane de galoane , unitatea de masura a costului ar trebui sa fie dolari / milioane de galoane .

Pierderile reale trebuie sa fie avaluate la o rata corespunzatoare . Aceasta rata poate varia de la cel mai jos punct , car epot fi costuri ale unei productii de scurta durata , a unor rezerve de conducte , sau alte variabile ale costurilor de tratament sau pompare ., la cel mai inalt nivel , care includ rata consumatorului in situatii in care resursele de apa sunt foarte constranse si fiecare strop de scurgere poate fi ca taxa catre client .

Aceste cost variabil sau marginal este costul necesar pentru asigurarea urmatoarei unitati de apa , adica tratamentul si curentul necesar pentru a pompa si transmite apa prin sistemul de distributie .

 

 

 

 

SARCINA 2

Contorizarea apei aprovizionata catre sistemul de distributie

Aceasta sarcina demonstreaza cata apa intra in sistemul de distributie si de unde origineaza .

Pasul 2.1 Compileaza volumul de apa din propriile surse .

  • Majoritatea auditelor sunt performate asupra sistemelor de distributie de apa potabila , astfel incat adesea ,,sursa’’ de apa este si locatia unde apa tratata intra in sistemul de distributie (ex. Afluentul de apa furnizat de catre o statie de epurare)

Toate sursele de apa ce asigura apa intr-un sistem de distributie trebuiesc insa, identificate . Si acestea pot include apa bruta si tratata din fantani , rauri , cursuri de apa , lacuri , rezervoare sau apeducturi .

Toate aceste volume de apa din sursele respective trebuiesc in masurate si verificate periodic , si de asemenea trebuiesc facute calibrari astfel incat volumele de apa luate din toate sursele sa fie inregistrate precis . Informatiile din aceste masuratori ar trebui arhivate intr-un format computerizat ce permite o usoara regasire si analiza . Aceste informatii ar trebui sa fie valabile zilnic , saptamanal sau lunar pentru a fi comprimate intr-un volum anual de apa asigurat de la fiecare sursa .

  • In cazul in care sursa de apa nu este contorizata , sau are contoare de apa care nu au fost calibrate corespunzator urmatoarele situatii se aplica :
  • Daca nu exista contoare la susrsa de apa ,un contor portabil ar trebui folosit sau debitul apei sa fie estimat . Ar trebui efectuata o masuratoare continua de 24 de ore sau daca un contor portabil nu este disponibil atunci ar trebui verificata arhiva inregistrarilor apei pompate pentru a se putea estima debitul de apa . In cazul in care apa provine de la un rezervor mare , o estimare a extragerii de apa poate fi formulata luand in considerare nivelul de apa ce scade din rezervor in urma extragerii , ajustata de cantitatea de apa ce intra in rezervor din cursuri de apa si ploaie .

Toate aceste estimari sunt aproximative si toate sursele de apa ar trebui masurate cand acest lucru devine posibil .

  • In cazul contoarelor de apa ce nu sunt calibrate corespunzator , o inspectie a structurii sursei ar trebui condusa . Tipul de aparat cu care se efectueaza masuratoarea ar trebui notat( debit-metru Venturi ,debit-metru magnetic , debit-metru Ultrasonic , canal Parshall , cablu sau gabarit de flux.
  • O inregistrare ar trebui obtinuta asupra cantitatii de apa produsa de fiecare sursa pe perioada auditului . Acest lucru se face adesea cu ajutorul contoarelor ce dispun de un fel de registru sau dispozitiv de insumare . In prezent, multe statii de epurare a apei utilizeaza sisteme SCADA care covertesc datele in timp real in computere centralizate .
  • Masurarea exacta a sursei sau a debitelor de productie sunt critice operarea eficienta a satiilor de apa si un management competent al resurselor .

Toate sursele de aprovizionare cu apa ar trebui sa includa debit-metre care sunt d.p.d.v. tehnologic actualizate , precise, de incredere, bine mentinute , si in mod ideal monitorizate continu de un sistem SCADA sau un alt sistem de monitorizare similar .

 

Pasul 2-2 . Ajustarea cifrelor pentru livrarea totala .

 

  • Odata ce un volum este stabilit pentru fiecare sursa pentru intreg anul ,cantitatile masurate ar trebui sa fie revizuite si corectate in legatura cu erorile aleatoare sau sistematice cunoscute care ar putea sa existe in datele de masura .
  • Cifrele pentru cantitatea totala de apa , sunt bazate pe citiri de la apometrele sursa si dispozitivele de masurare , si din date neprelucrate . Aceste date neprelucrate trebuiesc ajustate pentru un numar de factori , incluzand : 1 . inacuritati ale apometrelor

2 . schimbari in nivelul de stocare al rezervorului

3 . orice alte ajustari cum ar fi pierderi care se intampla inainte ca apa sa ajunga in sistemul de distributie . Un exemplu ar fi pierderile ce au loc in timpul procesului de tratament (spalare a filtrului etc ) daca apometrul sursa este localizat afluent cu o statie de tratare a apei .

Aceste ajustari se fac in urmatorii pasi , si sunt agregati in Volumul din Propriile Surse (Volume from Own Sources / VOS) pe linia 2 a fisei de lucru .

 

  • Verifica acuratetea apometrelor .
  • Debitele sursa sunt masurate de obicei cu contoarele , dar si cu dispozitive Parshall . Datele furnizate despre apa sunt bazate pe citiri ale  dispozitivelor de masurare . Orice grad nerezonabil de eroare intr-un dispozitiv de masura trebuie descoperit si corectat : furnizarea de date incorecte compromite auditul apei pentru ca orice eroare in apometrele sursa sau de productie se propaga de alungul auditului .

Pentru a fi siguri de corectitudinea dispozitivelor de masurat , rezultatele acestora ar trebui comparate cu standarde aplicabile AWWA si manuale de ghidare . Metrele trebuiesc reparate imediat ce eroarea apare si de asemenea trebuiesc verificate prin testare cel putin odata la 12 luni .

 

  • Posibile cauze de eroare : -degradare in timp

-folosirea tipului gresit de apometru

-instalare gresita

-incrustarea de apa dura ce interfereaza cu masuratoarea

-instalarea gresita a registrelor

-receptie necorespunzatoare a semnalului prin dispozitivul SCADA

 

Verificarea metrelor Venturi : Aceste apometre ar trebui verificate pentru blocaje in gurile apometrelor sau in liniile senzoriale .

 

  • Testarea apometrelor : Exista 4 cai de testare a apometrelor , ele fiind listate in ordinea eficientei , de la cel mai eficient primul :
  1. Testeaza apometrele pe teren . Unele tevi ar trebui inlocuite pentru a face acest lucru posibil .
  2. Compara citirile de pe apometre cu citiri ale unui apometru calibrat instalat in serie apometrul original .
  3. Inregistreaza citirile de pe apometre pentru un debit alocat pe o perioada de timp specificata . Inlocuieste apometrul cu unul calibrat . Inregistreaza citirile de la apometrul calibrat folosind aceasi rata a debitului pentru aceeasi durata : compara citirile .
  4. Testeaza apometrul la o unitate de testare .

 

  • Ajustarea volumului de incarcari .

-Acest lucru se poate face cu ajutorul datelor despre nivelul de incarcare furnizat lunar sau anual .

 

  • Ajustarea volumului de depozitare in rezervor si bazin .
  • Daca apometrele sursa sunt localizate amonte de rezervor si de bazinele de stocare , trebuie sa se raspunda in audit pentru apa depozitata . Apa ce curge afara din rezervor nu este , de obicei , taxata in audit deoarece se intoarce in cursul de apa adica inapoi in sistemul de distributie .
  • Daca rezervoarele detin mai multa apa la finalul perioadei de studiu decat la inceputul ei , incarcarea crescuta este masurata prin apometre sursa dar nu este distribuita consumatorilor . Asemenea cresteri in depozitare trebuiesc scazute din cantitatea contorizata . In mod invers , daca exista o reducere neta a incarcarii , atunci cantitatea scazuta a apei de depozitare ar trebui adaugata cantitatii contorizate .
  • Rezervoarele mari deschise ar putea necesita ajustari de volum ca rezultat al efectelor evaporarii(apa pierduta) sau a ploii(apa castigata).

 

  • Alte ajustari
  • Unii distribuitori de apa pot fi subiectul altor tipuri de contributii si pierderi . Spre exemplu , ar putea fi o sursa aditionala ce intra in sistemul de apa intre apometrul sursa si finalul sistemului de apa . Asta poate rezulta din infiltratii intr-un canal deschis . De asemenea pierderile ar putea fi introduse printr-un canal deschis sau nesigilat . Aceste aditii sau pierderi ar trebui considerate drept ,,alte contributii sau pierderi „ pe fisa de lucru .

 

 

  • Totalizarea tuturor ajustarilor .
  • Acest lucru se face in fisa de lucru , totalizand sumele 1A+1B+1C pentru a da suma tuturor ajustarilor .

 

  • Determina volumul ajustat de apa din propriile surse
  • Calcul efectuat in fisa de lucru pentru a reda volumul ajustat din sursele listate .

 

  • Comprima volumul de apa importat in surse externe sau achizitionat de la alte utilitati de apa .
  • Tabelele din fisa de lucru includ Sursa 3 , care este un debit-metru pentru ,,Interconexiunea orasului”. Acest metru inregistreaza apa cumparata de la o uzina de apa vecina . Interconexiunile intre statiile de apa de obicei includ debit-metre care sunt cu atentie mentinute si monitorizate deoarece data masurata asigura baza incasarilor unor mari cantitati de apa , si de aceea aprovizionerii de apa au in gand mentinerea unei masuratori exacte , taxe semnificative fiind in joc .
  • Informatiile ce provin din debit-metrele pentru import ar trebui ajustate corespunzator in timpul auditului de apa . Majoritatea utilitatiilor monitorizeaza cu atentie informatiile si corecteaza orice inexactitati in timp ce sunt descoperite de alungul anului si de aceea aceste metre ce totalizeaza consumul nu necesita

ajustari la final de an .

 

  • Calculul volumului de intrare in sistem
  • Volumul de intrare in sistem ( System Input Volume / SIV) este cantitatea totala de apa asigurata in sistemul de distributie si este obtinuta insumand volumul de apa din sursele proprii (Volume from own sources VOS) cu volumul de apa importat (Volume imported/VI).
  • Comprima volumul de apa exportat in statii de apa sau juristictii externe .
  • Asemenea apei importate, orice volum de apa trimis unor surse externe trebuie monitorizat si ajustat cu atentie .

 

  • Calculeaza volumul de apa livrat in sistemul de distributie .
  • Volumul de apa asigurat in sistemul de distributie este apoi calculat ca apa livrat (Supllied Water WS) care egaleaza volumul de intrare in sistem (System input volume /SIV) minus apa exportata(BACE/=0)

 

 

 

 

SARCINA 3

  • Cuantificarea consumului de apa .

 

Consumul autorizat este orice apa distribuita pentru scopul de a fi consumata si care este autorizata de statia de apa , aducand asadar un beneficiu comunitatii . Sarcinile 3 si 5 ambele descriu cum se cuantifica consumul autorizat . Sarcina 3 se ocupa cu consumul autorizat taxat in timp ce sarcina 5 detaliaza consumul autorizat netaxat .

 

  • Consumul facturat autorizat reprezinta .

Reprezinta cantitatile colective de apa distribuita la consumatori individuali care au conturi intr-un sistem sistem de taxare a consumatorului . Consumul facturat sta la baza generarii de venituri pentru uzina de apa . Conturile facturate sunt proprietati ale clientilor la care sunt legate tevi pentru distributia apei . Majoritatea apei asigurata sistemului de distributie ar trebui sa mearga in acest tip de conducte .

Apa contorizata poate fi categorizata ca : rezidentiala , industriala , comerciala , agriculturala , guvernamentala , si pentru alte folosinte .

 

  • Consumul nefacturat autorizat

Descrie apa luata iregular intr-o varietate de forme , cel mai adesea intalnit caz fiind apa preluata din hidranti . Utilitatile de apa permit adesea ca apa sa fie luata din hidranti pentru lupta contra incendiilor , testari , spalarea strazilor , constructii si alte scopuri . Aceste folosinte ar trebui contorizate intr-o maniera posibila .

Cateodata apa nefacturata aprovizionata catre proprietati guvernamentale  este de asemenea inclusa in aceasta categorie , desi este recomandat , ca toata apa ce este livrata in permanenta structurilor de sine- statatoare sa fie masurata si tractata intr-un cont facturat din sistemul de facturare al clientilor . In acest fel consumul de apa este monitorizat chiar daca adresa respectiva nu este taxata .

 

Ca o nota importanta , perioada auditului de apa trebuie sa fie consistent . Se foloseste aceeasi perioada de studiu de 12 luni si aceleasi unitati de masura cand se evalueaza consumul cum a fost folosit pentru a quantifica apa livrata .

 

 

– Compileaza volumul de apa contorizata si autorizata pentru consum .

  • Este puternic recomandat ca utilitatile de apa sa masoare consumul de apa individual al clientilor prin ajutorul aparaturii de ultima generatie ce le permite sa obtina date precise despre consum si costuri si

sa foloseasca sisteme de facturare a clientilor computerizate pentru a stoca datele despre conturile clientilor .

  • Sistemele AMR sunt implementate de un numar crescut de distribuitori de apa datorita eficientei costului pentru a obtine date despre consumul masurat .

 

-Mentine date despre conturile clientilor .

 

– Daca rapoartele de facturare computerizate nu exista , auditorul de apa trebuie sa asimileze informatii despre conturile clientilor din rapoarte disponibile . Incepe prin a identifica toti clientii utilizatori din structuri permanente care ar trebui sa aiba apo metre. Conturile ar trebui identificate din descrieri precum numarul de cont , adresa strazii de proprietate , dimensiunea apometrului , numarul in serie a apometrului , dimensiunea de conectare , numarul de parcela , si numele si adresa detinatorului de proprietate sau a tenantilor . Pentru a tracta modelele de consum ale clientului si impactul asupra conservarii apei , este important de listat categoria de consum pentru fiecare cont : rezidential , industrial , comercial , agricultural , guvernamental , etc.

-Sustine contorul clientului si datele AMR . Toate conturile active ar trebui sa includa numarul de identificare al contorului , dimensiunea lui si tipul . Daca un sistem AMR exista , numarul dispozitivului automat de citire al contorului si numarul rutei de citire a contorului ar trebui de asemenea sa fie incluse in sistemul de facturare a clientului , cu orice alta informatie pertinenta . Daca sistemul AMR e compatibil , citirile ar trebui colectate din metre inter conectate la timpuri care coincid cu inceputul si sfarsitul auditului de apa .

 

-Compileaza volume de consum masurate pentru perioada de audit a apei .

 

  • Mai intai , asambleasza totalul consumului de apa pentru toate conturile si conexiunile pentru fiecare dimensiune de apometru pe luna sau pentru intreaga perioada de studiu . Aceeasi unitate de masura precum a incarcarii ar trebui folosita – aceasta ar necesita sa performam o conversie , spre exemplu , din metrii cubi in milioane de galoane .

 

-Ajusteaza timpul de intrerupere in citirile apo-metrelor .

 

  • Corectii trebuiesc efectuate asupra datelor despre masuratori cand datele citirilor de pe apo-metrul sursa si datele citirilor de pe apometrul consumatorului nu coincid cu inceputul si sfarsitul datelor pentru perioada de audit a apei .

 

  • Ajustare pentru ruta unui apometru

De exemplu , o utilitate studiaza un an calendaristic, din Ianuarie 1 pana Decembrie 31 . Metrele sursa sunt citite in prima zi a fiecarei luni iar metrele lientilor sunt citite in cea de a 10-a zi a fiecarei luni .

 

-Apo-metre sursa

Nici o corectare in privinta intreruperilor nu este facuta pentru apo-metrele sursa , pentru ca citirea lor de obicei incepe in zilele in care auditul de apa incepe si se termina . Daca ultima citire (Decembrie 31) a fost cu o zi mai tarziu(Ianuarie 1) , atunci apa alocata pentru 1 Ianuarie ar trebui substrasa din citirea incarcarii totale de apa .

 

-Apo-metre clienti

Deoarece citirile  apo-metrelelor  clientilor nu coincid cu perioada de studiu , o corectie trebuie efectuata . Cea mai buna cale pentru a justifica schimbarile in numarul de clienti si in modelele de consum este sa consideram consumul de apa pentru primele si ultimele perioade de taxare din perioada auditului de apa .

 

Prima perioada de taxare are doar 10 zile care se petrec in timpul auditului de apa . Cu toate acestea , informatiile de taxare reprezinta 31 de zile de consum . Daca consumul pentru 11 Decembrie pana in 10 Ianuarie este 33.204 mil. Galoane , cantitatea aplicabila auditului de apa este :

33,204 mil gal x 10 zile/31 zile =10,711 mil gal

 

Astfel , 10.711 mil gal di citirea de consum de pe 10 Ianuarie se aplica perioadei de audit al apei .

 

La finalul perioadei de audit al apei , sunt 21 de zile ne incluse in datele de facturare colectate pe 10 Decembrie . Consumul pentru ultimele 21 de zile in Decembrie este obtinut din facturarea lunii urmatoare . Daca vanzarile pentru acea luna sunt 36,66 mil galoane , cantitatea aplicabila perioadei de audit al apei este

 

36,66 mil gal x 21 zile/31 zile =24,83 mil gal

 

Astfel 24,83 mil gal sunt adaugate citirii de consum pe 10 Decembrie .

 

 

 

 

  • Ajustare pe rutele mai murtor apometre.

 

  • Discutia ce precede descrie metoda bazica pentru a corecta timpul de intrerupere in citirile apometrelor cand toate metrele consumatorilor sunt citite in aceeasi zi.
  • O corectare a intreruperilor dintr-un apometru poate include un numar de pasi .De exemplu , o companie de apa are 3 rute majore a apometrelor , fiecare cu propria data de citire . Perioada de audit a apei este un an calendaristic , si consumptia este considerata pentru fiecare ruta de apometru. Contoarele sunt citite bilunar : ruta A la inceputul lunii , ruta B in ziua a 10-a a lunii, si ruta C in ziua 20 a lunii.
  • Consumptia totala necorectata , este bazata pe taxe eliberate pe perioada auditului de apa . Cu toate acestea, datorita programului detaxare bi-lunara, aceste facturi nu vor include toata apa calculata in decursul unui an . O parte din apa aratata ca folosita in prima perioada de facturare (Februarie ) s-a intamplat defapt in luna decembrie anterioara . Ultimul set de facturi , eliberat in noiembrie si decembrie , nu va include apa consumata in decembrie . Doua corectari trebuiesc trebuiesc facute . Prima , apa consumata in luna ce procede perioadei de audit a apei trebuie sa fie substrasa din figurile de consum . A doua, apa consumata in luna finala a perioadei de audit trebuieste adaugata . Cu cat mai frecvente citirile , cu atat mai mici ajustarile si cu atat mai putin uzul apei va fi supus la erori .
  • Multe dintre utilitatile de apa , combina procedurile de facturare si contabilitate intr-un format computerizat pentru a face aceasta procedura mai usoara si mai rapida .

 

Comprima volumul consumului autorizat facturat-apa necontorizata .

 

Majoritatea companiilor de apa Nord Americana isi contorizeaza clientii si taxeaza bazat pe masura consumului. Aceasta este practica standard recomandata de AWWA. Cu toate acestea , nu toate utilitatile isi contorizeaza consumatorii ; in schimb aceste utilitati de apa factureaza clientilor o taxa fixa pe perioada de facturare. Altele masoara o portiune din conturile clientilor . Acest scenariu se poate intampla daca :

  • Statia de apa este in tranzitie spre o populatie complet contorizata
  • Politica Utilitatii dicteaza ca anumite conturi , cum ar fi , proprietatile municipale sau conexiunile de foc , nu trebuiesc masurate, etc .
  • Unele apometre sunt cunoscute ca fiind non-functionale , complet neexacte sau citirile sunt de neobtinut ; in cazul in care estimarile consumului sunt folosite in dauna consumului contorizat .
  • Fara apometre functionale , auditorul trebuie sa descopere o estimare a apei consumate de catre populatia necontorizata . De exemplu, intr-un sistem necontorizat , apometrele pot fi instalate ca probe bazate pe categoria de consum sau dimensiunea apometrului . Datele din aceste apometre pot fi folosite pentru a dezvolta trenduri de consum ce pot fi deduse pentru intreaga populatie in fiecare categorie .

 

 

 

 

 

 

SARCINA 4

  • Contorizarea apei nerentabile

Apa ce nu produce venit este portiunea din apa pe care o statie o pune in sistemul de distributie , care nu este facturata , si nu recupereaza vreun venit pentru utilitate . Aceasta apa consta din suma Consumului Autorizat Nefacturat (contorizat si necontorizat) , Pierderile Aparente si Pierderile Reale . In abordarea de sus in jos demonstrata in acest capitol , apa fara venit este calculata invers fata de apa ramasa pentru distributie care nu este recuperata in Consumul Autorizat Facturat .

  • Metoda de calcul a apei nerentabile : Apa nerentabila poate fi calculata ca Volumul de apa Livrat minus suma Consumului de Apa Autorizat , Facturat si Ajustat Contorizat si a celui Necontorizat .
  • La acest punct , in fisa de lucru , impactul costului variabilelor componente ale pierderii si apa netaxabila , care nu aduce venit , ar trebui calculate . Costul pentru apa nerentabila este suma implicarii costurilor pentru Consumul Autorizat Netaxat plus Pierdere Aparenta plus Pierdere Reala . In aceasta metoda , impacturile costurilor acestor componente trebuiesc determinate mai intai , si apoi insumate pentru a da mpactul costului total al apei nerentabile .

 

 

 

 

SARCINA 5

  • Cuantificarea Consumului Autorizat Netaxat .

 

Dupa cum am mai specificat , consumul de apa autorizat netaxat descrie apa luata iregular intr-o varietate de manere din conexiuni necontabilizate care nu aprovizioneaza in mod normal structuri permanente. Uzinele de apa permit adesea ca apa sa fie luata din hidranti pentru lupta impotriva incendiilor (scopul lor principal), curatarea strazilor , constructii etc . Rar sunt consumurile de genul contorizate sau in mod direct taxate , insa uneori venitul este recuperat prin taxe fixe platite de departamentul de pompieri sau altele . Din pacate , insa, multe uzine de apa nu desemneaza polite clare ce includ proceduri pentru aprovizionarea in livrarea a acestei ape necontorizate . In mod similar nu exista o buna contabilitate a acestor tipuri de consumuri de-alungul unui an . Este recomandat ca procesul de audit sa sa revizuiasca politicile utilitatii de apa si practicile si sa le imbunatateasca dupa cum este necesar pentru a se asigura ca acest tip de consum de apa nu este periculos sau nu aduce pierderi si poate fi contabilizat intr-o maniera propice .

Ar trebui de asemenea recunoscut ca consumul netaxat autorizat este de obicei o portiune mica a volumului de apa reziduala. Bazat pe cercetarile facute in intreaga lume , prin auditul apei , s-a descoperit ca 1,25% din volumul de apa reziduala corespunde consumului necontorizat , nefacturat, autorizat . Pentru a putea cuantifica cu usurinta aceasta categorie , valoarea de baza poate fi folosita in loc sa se incerce cuantificarea numeroaselor folosinte minore ale apei care sunt aprobate decatre statia de apa . In mod normal , timpul auditorului va fi mai bine servit daca e dedicat cuantificarii si controlului pierderilor reale si aparente . Cu toate acestea , in conditii precum seceta severa , utilizarea publica ,vizibila , a apei pentru reimprospatare sau alte operatiuni ar putea genera perceptii publice negative despre statia de apa . In aceste cazuri , ar trebui sa revizuiasca toate instantele al consumului nefacturat autorizat si sa se asigure ca sunt manageriate eficient .

 

5-1 Compileaza volumul consumului autorizat nefacturat de apa contorizata

  • Orice consum nefacturat care este contorizat poate fi cuantificat prin obtinerea de citiri de la apometre de la inceputul si sfarsitul perioadei de consum de-alungul anului auditului de apa . Daca exista un apometru permanent si aprovizioneaza o structura permanenta , este de preferat ca proprietatii sa-i fie in cele din urma atribuit un cont in sistemul de taxare al clientilor si este citit si facturat in mod regular , chiar daca apometrul citeste 0 . Acest lucru ar schimba acest tip de consum in categoria Consumului Autorizat Facturat Contorizat .
  • Anumite folosinte ale apei , cum ar fi testele in caz de incendiu , sunt masurate folosind instrumente portabile

5-2 Compileaza volumul consumului autorizat nefacturat de apa necontorizata .

Cele mai multe aparitii a acestui tip de consum includ  :

  • Lupta cu focu si antrenamentul
  • Curatarea conductelor de apa , intrarile pentru apa de ploaie , rigole , canale
  • Curatarea strazilor
  • Irigare si amenajare in spatii publice
  • Facilitati de apa decorative
  • Bazine de inot
  • Site uri de constructii : apa pentru amestecarea betonului , controlul prafului , setarea terenului , altele etc.
  • Consumul de apa la cladiri publice ne inclus in sistemuyl de facturare al clientilor.

Apa consumata in operatiuni de aprovizionare cu apa , cum ar fi teste de calitate a apei , umplerea rezervoarelor si incarcarea surselor de apa intra in aceasta categorie . Apa de proces a statiilor de epurare ar trebui contorizata si sa existe intr-un cont facturat pentru ca statiile de epurare sunt structuri permanente. In majoritatea uzinelor de apa , o varietate de consumuri necontorizate , nefacturate exista . In sisteme de la medii spre mari , astfel de aparitii pot fi numeroase , insa consumul lor total este posibil sa fie o mica portiune din volumul de apa asigurat catre sistemul de distributie . Pentru oportunitate , auditorul poate alege sa foloseasca valoarea bazica de 1,25 la suta din apa cxe este directionata catre sursa de alimentare cu apa  pentru a reprezenta aceasta categorie de consum . Daca auditorul ajunge la concluzia ca acest consum este , notabil mai mare decat valoarea de baza , poate lucra pentru a obtine estimari detaliate ale componentelor .

Pentru a obtine estimari rezonabile de Consum Nefacturat Autorizat : Necontorizat , auditorul trebuie sa aplice cea mai potrivita dintre cele 3 metode estimative descrise in urmatoarele sectiuni :

Procedura lot: Cand apa este transportata intr-un recipient de vreun soi , procedura lot ar trebui folosita . Volumul recipientului ar trebui multiplicat de numarul de dati care este umplut de sistemul de distributie . Acest fapt da volumul de apa oferit din sistemul de distributie . O pastrare atenta a evidentei este necesara pentru estimari exacte.

Procedura de descarcare : Cand apa este aplicata direct dintr-o conducta , precum intr-un sistem cu stropire , procedura prin descarcare ar trebui folosita . Rata descarcarii de apa este multiplicata de numarul de dati de care curge . Acest lucru reprezinta volumul de apa distribuit . Rata de descarcare ar putea varia si perioada de aplicare va varia in lungime si frecventa . Pastrarea atenta a istoricului este necesara pentru estimari exacte .

Procedura de comparatie . Pentru unele facilitati si zone , precum scoli , bazine de inot , site-uri de constructie si cursuri de golf , cifrele de consum ar putea fi adaptate din facilitati similare , atat timp cat sunt la fel in marime sau timp de operare, peisaj sau alte detalii. Orice diferenta trebuie justificata . Spre exemplu la un site de constructii , stilurile de lucru sunt importanti . Daca echipa de la un santier contorizat inchide apa intre folosinte , in timp ce echipa de la un santier necontorizat lasa apa sa curga incontinu, cifrele de consum imprumutate vor trebui ajustate considerabil .

Ghidaje aditionale pentru a estima posibilitatea aparitiilor Consumului de Apa Autorizat Nefacturat : Necontorizat este dat in pasul urmator .

 

Pasul 5-2A. Lupta cu focul si antrenamente.

Acestea includ apa luata din hidrantii de incendiu , sisteme de stropire , si alta apa necontorizata luata pentru asemenea scopuri din sistemul de distributie cu apa . Acest consum se atribuie opririi focului , testarii echipamentelor pentru prevenirea incendiilor , reimprospatarea sistemelor de stropire , sau reductia materialelor periculoase performate de echipe pentru siguranta publica, . Mai include apa pentru antrenamentele pompierilor , personalul aeroportului , si alti functionari si voluntari publici . Nu include apa extrasa din iazuri , rauri sau orice alta sursa de apa neconectata la un sistem de distributie prin teava . Deasemenea, exclude apa folosita in sisteme separate nepotabile destinate incendiilor care nu sunt considerate sub auditul de apa .

In mod normal , uzina de apa trebuie sa depinda de inregistrarile departamentului de foc despre operarea hidrantilor pe timp de incendiu sau antrenamente . Utilitatea de apa trebuie sa se coordoneze cu departamentul de foc pentru a stabili proceduri despre raportarea folosintei apei in timpul procedurilor.

Autorul subliniaza din nou ca apa destinata luptei impotriva incendiilor este de obicei o mica componenta din auditul anual al apei .

Daca auditorul considera ca volumele de apa destinate luptei impotriva incendiilor trebuiesc urmarite in detaliu , urmatoarele metode pot fi impuse . Pentru a estima volumele de apa consumate in operatiuni de lupta contra incendiilor , inregistrarile departamentelor de foc ar trebui verificate pentru antrenamente , spalari si supresiunea focului . Multe departamente de pompieri folosesc mai multa apa pentru antrenamente decat pentru a combate incendiile . . Unde debitmetrele in sisteme de asteptare a focului arata folosinta de apa , seful de mentenanta ar putea sa aiba inregistrari despre incendii sau antrenamente . In unele municipii , departamentele contra incendiilor conduc inspectii de rutina a hidrantilor de incendii , in general golind hidrantul in timpul procesului . O masura sau estimare al acestui consum de apa ar trebui de asemenea adunate .

Multe departamente impotriva inendiilor atribue un raport de fuga dupa ce o unitate raspunde unei chemari . Un studiu al tuturor rapoartelor de fuga din perioada de audit a apei in zona de serviciu a apei ar trebui sa abroge o buna estimare al volumului de apa folosit de departamentul de lupta contra incendiilor. Chemari catre locatii,unde apa folosita a venit din surse de apa neconectate la sistemul de distributie , ar trebui eliminate  .

Estimari ale altor folosinte ale departamentului de incendii , cum ar fi sistemele sprinkler , necesita calculari ale debitului sistemului si durata operatiei . Pentru aceste calcule , procedura de descarcare este folosita . Pentru a obtine datele necesare pentru calcul , contoarele ar trebui studiate si inspectate in scoli, magzien , apartamente , santiere industriale , terenuri agricole, depozite si alte locatii similare .Cu cat mai complet studiul , cu atat mai precis estimata finala va arata apa folosita in testari, si in sisteme sprinkler ce curg sau sunt conecate incorect .

Cu toate acestea, auditorul ar trebui sa fie ganditor pentru a gestiona corect timpul alocat unui studiu atat de detaliat , si ar trebui sa aiba o justificare buna .

5-2B Spalarea conductelor de apa , a scurgerilor de ploaie , a rigolelor si a canalelor .

Multe uzine de apa opereaza programe de reimprospatare pentru a mentine o buna calitate a apei in sistemul de distributie. Rata de debit a apei din aceste operatiuni ar trebui masurata cu elemente portabile sau estimate si aplicate pe perioada de timp pe care are loc reimprospatarea . Cuantificarea apei folosita in acest gen de operatiuni nu doar ca asigura o cantabilitate mai buna a apei dar de asemenea ajuta utilitatile sa balanseze nevoile de calitate a apei cu orice limitari ale resurselor de apa cu care s-ar putea confrunta uzina de apa , in particular pe timpul secetei sau a lipsei de apa . Aceste metode mai sunt adesea folosite pentru a curata sau mentine scurgerile pentru apa de  ploaie, canalele , sau rigolele.

5-2C Curatarea strazilor .

Apa este adesea folosita pentru a curata strazile , trotuarele , rampele de barci , statile de autobuz , zonele de parcare , caile de bicilete sau zone zimilare . Apa destinata acestor operatiuni poate fi extrasa direct din hidrantele de incendiu insa trebuie tinuta o evidenta a folosirii acesteia. Apa poate de asemenea sa fie spreiata din camioane sau alte echipamente . Cunoscand volumul rezervoarelor acestor echipamente si numarul de umpleri va permite calculul unui masuri de incredere a apei consumata in aceste practici .

5-2D Irigarea terenului in zonele publice . Aceasta apa este folosita pentru a iriga parcuri , cursuri de golf , cimitire , zone de joaca , gradini comunale , mediane de pe autostrada si alte zone similare . Pentru zone amenajate udate prin cisterne de apa , procedura lot ar trebui folosita pentru a estima volumul de apa folosit.Pentru sisteme necontorizate de tip sprinkler , metoda de descarcare ar putea fi folosita . Factori esentiali sunt : rata de descarcare a fiecarei tevi de incarcare catre o zona irigata si timpul total in care apa este livrata in fiecare zona . Sisteme de control al umezelii si a timpului fac calculul mai usor . Cand se determina in cat timp este folosita apa , timpul total in care serviciul descarca ar trebui folosit , decat perioada necesara unei singure portiuni din teren .

5-2E Facilitati de decoratiuni cu apa .

Aceasta apa este folosita pentru umplerea , curatarea si si mentinerea apei de calitate in piscine , fantani , si alte facilitati decorative . Cauzele majore de pierdere a apei din aer liber sujt evaporarile corpurilor de apa statice , apa scursa in timpul mentenantei piscinelor , apa folosita in timpul curatarilor , scurgeri etc . Deoarece structurile de apa decorative sunt in genral structuri fixe , cel mai bun mod de a contabiliza apa asigurata pentru aceste facilitati este sa se masoare tevile de conexiune pentru distributia apei si sa se adune masuratori de rutina ale contoarelor . Acest lucru ar plasa aceste facilitatiin categoria consumurilor contorizate facturate . In rest , urmatoarele metode estimative pot fi folosite :

-Evaporarea este apreciativa in general doar in corpuri mari , statatoare de apa . In cele mai multe cazuri , fantanile decorative , cascadele si facilitati similare sunt relativ mici , si asadar nu este necesar un calcul pentru pierderea prin evaporare .  Daca corpuri mari , stationare , de apa , cum ar fi rezervoare mari deschise destinate aprovizionarii cu apa , exista in climate calde cu mult soare , pierderile prin evaporare ar trebui determinate . Auditorul ar trebui sa consulte un text imformativ despre evaporare , conservare sau irigare pentru a obtine o metodologie despre acest calcul . Daca efectele evaporarii sunt luate in considerare pentru un rezervor mare , deschis , masuri ale caderii de ploaie apreciabile asigurand apa in rezervor in decursul auditului de apa ar trebui de asemenea sa fie calculate. Un text despre hidrologie ar trebui consultat pentru a determina acest calcul .

-Secarea bazinelor . Pentru a estima apa pierduta prin golirea bazinelor , urmatoarea ecuatie ar trebui folosita :

VxF=Vw unde:

V=volumul bazinului in momentul golirii

F=frecventa golirii

Vw=Volumul de apa pierduta din cauza golirii

-Curatare . Pentru a estima apa pierduta in curatari , lucratorii la mentenanta ar trebui consultati despre volumele din bazin si frecventa curatarii si golirii acestora . Pentru o sursa necontorizata , se intreaba de cat timp este nevoie pentru munca de mentenanta dupa ce bazinul este golit. De asemenea , ar trebui determinat daca teava de reumplere este lasata sa functioneze in acest timp .

-Scurgeri . Pentru a estima scurgerile , valva de alimentare ar trebui inchisa pentru 24 de ore , si orice reducere a nivelului apei din bazin ar trebui masurata . Cunoscand dimensiunile bazinului , scaderea in nivel ar trebui convertata intr-un volum . Cantitatea medie care ar trebui pierduta prin evaporare este substrasa din volumul normal de apa . Diferenta este scurgerea . Apa pierduta prin evaporare , scurgere, curatare, si pierdere ar trebui adaugata . Pierderile in functie de tipul de facilitati ar trebui adaugata zoneui de serviciu .

5-2F. Bazine de inot . Bazinele de inot necesita un volum considerabil de apa pentru a mentine nivelul si calitatea apei, incluzand curatarea filtrelor , precum si apa de mentenanta pentru a curata aleeile inconjuratoare , si pentru a opera punctele sanitare si de apa potabila din locatia bazinului . Concesionarii ar putea de asemenea, sa fie serviti dintr-un bransament conectat la sursa de alimentare a piscinei . Multe piscine sunt aservite prin conexiuni de alimentare contorizate , si aceasta este metoda recomandata pentru bazinele de inot . . In astfel de cazuri , consumul acestora este deja considerat drept consum autorizat contorizat facturat.

Daca liniile de alimentare catre bazinele de inot sunt necontorizate , consumul ar trebhui estimat din informatii aprovizionate de catre operatori si staful de mentenanta , notand cu atentie volumul bazinului si numarul de umpleri . In mod genral , procedura estimativa tip lot poate fi aplicata . Comparand consumul de apa cu bazinele contorizate de dimensiuni si functii similare este de asemenea o abordare viabila . In aditie la recomandarea de a atasa contoare pe conductele de alimentare ale bazinelor , este puternic recomandat sa fie monitorizate structurile bazinelor , captuseala , si instalatiile pentru a depista posibile scurgeri . Nu este rar sa auzim ca bazine de inot sunt alimentate in mod continuu pe timpul verii fara a exista o supra umplere a piscinei , iar acest lucru se datoreaza pierderilor masive de apa neverificate . Volumul de pierdere de apa poate fi estimat in acelasi fel precum si in cazul structurilor de apa decorative .

5-2G Santiere de constructii .

Apa este adesea distribuita prin hidranti pentru incendiu catre camioane cisterna si este destinata controlului prafului de pe sosea , peisagisticii , folosintei domestice temporare  si procesarea materialelor . Hidranti de incendiu mai pot, deasemenea, sa aprivizioneze noi santiere de constructii pana ce o sursa permanenta de apa este instalata . Contoarele sunt necesare in timpul folosintei pentru a calcula volumul folosit in timpul acestui proces .

In absenta contoarelor , o metoda de a estima folosinta totala este sa se obtine date de consum din santiere de constructie contorizate ce reprezinta proiecte similare . Informatiile ar putea de asemenea sa fie obtinute de la agentii de apa de reglementare . Practica inchiderii aprovizionarii cu apa la la santiere necontorizate ar trebui comparata cu practicile de la santierele contorizate si compensate pentru diferenta . Stabilirea unor statii de apa inbuteliata pentru a asigura apa pentru acest tip de folosinte ar trebui considerata pentru a asista cu contabilizarea apei , eficienta ei , si incasari pozitive pentru compania de apa .

5-2H Calitatea  apei si alte testari . Aceasta apa este folosita pentru testarea sistemelor de distributie , pentru ca productia lor sa se ridice la nivelul standardelor de sanatate publice si pentru testarea noilor contoare si conducte. De asemenea , operatiunile de dezimfectare a noilor conducte , sau reparatiile din noile conducte , pot folosii considerabile cantitati de apa pentru umplere sau spalare. Consumul de apa poate fi estimat prin contactarea stafului operator pentru a testa frecventa testarilor preum si durata sau volumele de apa folosite . Cantitatile variaza probabil in functie de fiecare utilizator.

5-2I. Consumul de apa la cladirile publice neinclus in sistemul de facturare cu apa .Este recomandat ca serviciile de conectare cu apa catre toate structurile permanente sa fie  contorizate si incluse in sistemul de facturare al clientilor din cadrul statiei de apa. Multe statii municipale au polite sa nu isi taxeze propriile cladiri municipale si guvernamentale . Cu toate acestea , stabilirea de conturi in sistemul de facturare si citirea regulara a apometrelor asigura ca consumul de apa este contorizat si arhivat . Acest lucru este esential pentru a asigura acontabilitate si urmarire pentru a confirma imbunatatiri ale conservarii si a detecta scurgeri si alte consumuri daunatoare.

Din pacate , insa , multe statii de apa nu contorizeaza consumul la cladirile publice. Acestea pot fi : oficii municipale, scoli, cladiri guvernamentale , cladiri institutionale, cladiri pentru apa sau apa reziduala , cladiri pentru parcari , si facilitati de recreere . Estimari pot fi formulate comparand cladiri cu altele cu functii si dimensiuni similare . Consumul de apa la statiile de epurare de apa potabila sau reziduala , care ncesita volume considerabile de apa in operatiunile lor , pot fi estimate prin asimilarea apei folosind procese precum spalarea inversa a filtrelor si aplicari ale proceselor chimice. Notand ratele de pompare in timpul proceselor individuale si durata lor de operare , estimari rezonabile pot fi obtinute.

5-2J Altele O verificare necontorizata dar verificabila nu pot incadra niciuna dintre categoriile descrise anterior. In acest caz , cele mai bune metode pentru a estima volumul total  folosit ar trebui determinat si inclus in categoria ,, Altele ‚’’

5-2K . Suma tuturor componentelor consumului nefacturat autorizat necontorizat. Fiecare dintre estimarile obtinute de alungul subpunctelor 5-2A spre 5-2J ar trebui adaugate.

Sarcina 6

Pierderile de apa sunt facute din pierderi reale si aparente . In abordarea auditului de apa cu susul in jos , pierderile de apa sunt determinate ca apa fara venit minus suma Consumului Autorizat Nefacturat : Contorizat si Necontorizat .

Un exemplu de calcul de pe fisa de lucru calculeaza volumul pierderilor de apa ca : Pierderi de Apa (WL) = NRW – (UACM+UACU).

Sarcina 7 – Cuantificarea Pierderilor Aparente

Pierderile aparente sunt pierderile nefizice care se intampla cand apa este livrata cu succes catre client dar nu este masurata sau inregistrata precis . Pierderile aparente distorsioneaza datele de consum ale clientilor si venitul sursei de apa cand conturile sunt facturate in pierdere. Pierderile aparente sunt compuse din :

  • Inacuratetea apometrelor clientilor
  • Erorile de manevrare ale datelor sistematice .
  • Consum neautorizat .

 

Abordarea de Sus in Jos se bazeaza pe operator sa divulge estimate sau masuri ale pierderilor aparente pentru a le include in audit. Metode pentru a cuantifica pierderi aparente sunt date in urmatorii pasi .

 

Pasul 7-1 . Estimeaza inacuratetea contoarelor clientilor . In Capitolul 3 , sectiunea despre Inacuratetea Contoarelor Clientilor adauga informatii de fundal despre contorizarea clientilor . Pentru statii de apa cu consum al clientilor nefacturat , nu exista cantitate de pierdere aparenta cauzata de inacuratetea apometrelor clientilor , si aceasta componenta nu se aplica . Majoritatea statiilor de apa potabila din America de Nord , aprovizioneaza cu apometre majoritatea bransamentelor de serviciu dedicate clientilor pentru a masura consumul . Asta este o practica industriala buna sustinuta de AWWA. Contoarele sunt subiect al pierderii de acuritate cu timpul folosirii . O alta sursa comuna a inacuritatii apometrelor este aceea a marimii excesive a apometrelor pentrr profilul de debit la care sunt folosite . Multe tipuri de apometre esueaza in a masura exact ratele scazute de debit , astfel incat metrele care adesea expermineteaza debite scazute vor fi  mai putin exacte decat metrele de o dimensiune recomandata . In mod istoric , calculele despre dimensiunea apometrelor , au fost bazate pe tehnici conservative , care a rezultat intr-un procent semnificativ de apometre supra-dimensionate in multe statii de apa. Schimbarea folosintelor cladirii , cum ar fi o fabrica convertita in spatiu de birouri , poate rezulta intr-un apometru supradimensionat daca apometrul original care a sustinut debite inalte ramane in loc dupa ce spatiul de birouri cu debit scazut este stabilit . Gradul de inacuratete in populatia de contoare in orice punct in timp depinde de cantitatea de debit cumulativ pe care apometrele au inregistart-o , fie ca metrele sunt corespunzator dimensionate si instalate , agresivitatea apei in a produce coroziune interna , si gradul de mentinere a apometrelor de catre managementul utilitatii de apa .

 

Pentru ca exista de obicei mii de apometre ale clientilor in orice facilitate de apa , nu este practic sa inspectezi fiecare dintre acestea ,anual . In schimb , inspectiile si testarile anuale ar trebui sa considere metrele de dimensiuni mari impreuna cu o selectie aleatorie de apometre de dimensiuni mici . Ca un minim , este important de asigurat ca apometrele ce servesc cei mai mari utilizatori sunt dimensionate corespunzator si sunt mentinute intr –o norma normala .

 

Pasul 7-1A. Verifica instalarea corecta.  Practicile facilitatii pe selectia apometrelor , dimensiuni , si instalarii , ar trebui revizuite pentru a determina daca practicile prezente permit sau nu operarea cu acuratete. Daca nu , practicile ar trebui revizuite ca necesar asa incat apometrele sa functioneze corect. Referinte catre manualul AWWA M22 , dimensionarea corecta a tevilor de serviciu si contoarelor .

 

Apometrele industriale , comerciale si agricole , inregistreaza o mare ortiune de consum si produc o mult mai mare parte de profit per contract de client decat apometrele rezidentiale .  Conturile industriale si comerciale ar trebui inspectate si testate inainte de a fi folosite . Nu toate noile apometre sunt suficient de exacte.

 

  • Programele de dimensionare corecta a apometrelor .

 

Incercari traditionale de alegere a dimensiunii apometrelor au fost conduse in mod conservativ bazandu-se pe dimensionarea apometrului in functie de cel mai inalt varf al debitului care poate fi atins , cu toate ca exista o sansa foarte mare ca acest varf sa fie experimentat in ocazii rare. Metrele alese in acest fel sunt de obicei mai mari decat ar trebui sa fie , rezultand in inacurateti la debite scazute . Programe de dimensionare corecta a apometrelor pot recupera mult dintre aceste pierderi cu adausuri specifice in consumuri facturate . Inregistrari de debit , pot aduce date exacte despre debit si decizii despre dimensionarea apometrelor.

 

Pasul 7-1B . Testeaza apometrele rezidentiale . O selectie aleatorie de apometre rezidentiale ar trebui testate ; 50-100 este un numar suficient. , dar numarul optimal care ar trebui testat depinde de dimensiunea apometrelor destinate clientilor , gradul de incredere necesar in rezultatele testelor , si variatia in rezultate tinuta sub observatie .

 

  • Testarea apometrelor si programe de inlocuire .

 

Multe facilitati opereaza programe de testare si inlocuire a apometrelor . In mod particular pentru apometrele mici , a devenit mai efectiv d.p.d.v al costului inlocuirea apometrelor decat repararea lor . Testarea aleatorie sau specifica pentru a determina acuratetea apometrelor destinate clientilor poate fi condusa pentru a monitoriza uzul apometrelor . O selectie reprezentativa de apometre nou cumparate , rezidentiale poate fi de asemenea testata pentru a confirma acceptabilitatea apometrelor livrate . Aceste date de testare reprezinta o buna sursa de informatii pentru a deduce gradul general de inacuratete existent in contoarele populatiei de clienti . Programe de inlocuire a apometrelor la scara larga ofera o oportunitate excelenta pentru a te asigura ca vechile apometre sunt inlocuite cu apometre de dimensiune si tip corecte. Inregistrarile de debit pot asista cu acest proces de selectie prin inregistrarea variatilor zilnice ale debitelor si a te asigura ca regimurile de debit scazut sunt identificate si incluse in determinarile despre dimensiunile apometrelor . Atat metrele ce functioneaza pe turbine cat si cele ce functioneaza pe compuse ofera avantaje pentru profile de debit specifice . Cu toate acestea , inacuratetea potentiala ale apometrelor vechi si orice data despre debit inregistrate de la acestea ar trebui considerate daca acestea nu au fost mentinute corespunzator .

 

7-1C. Calculeaza erorile totale ale apometrelor de consum ale clientilor .  Acest calcul include erorile oricarei marimi de apometru , include apometre rezidentiale , industriale , comerciale, agricole , si altele. In general , erorile de apometru pot fi asimilate pentru apometre mici , considerate de uz rezidential si toate celelalte apomertre mari , care includ pe cele industriale , comerciale , agriculturale si altele .

 

Calculeaza erorile apometrelor rezidentiale(mici) . Apometrele rezidentiale sunt testate pentru debite joase , medii , si inalte . Rezultatele , aratate ca procentaj al acuratetii , sunt folosite pentru a calcula eroarea totala a apometrelor la rate de debit normale.

 

Calculeaza erorile apometrelor industriale/comerciale (de dimensiuni mari). Unul dintre beneficiile unui audit al apei este potentiala crestere in venit rezultata din testari , reparatii sau dimensionarea coresounzatoare a apometrelor mari (performata ca parte a auditului de apa ) . Auditorul poate estima suma venitului ce va fi obtinut , prin imbunatatirea functiei apometrelor mari , aplicand factorul de cost potrivit .

 

7-2. Estimeaza erorile ce intervin in caz de manipulare a datelor. Cititorul este directionat la capitolul 3 , sectiunea Erori Sistematice de Operare a Datelor pentru informatii suplimentare . Pentru statii de pompare a apei ce contorizeaza consumul clientilor , integritatea nu trebuie sa existe doar legat de acurateteta apometrului dar si in procesele de a transmite , arhiva si raporta totalele consumului clientilor dupa cum deriva din populatia de apometre. O eroare in orice punct din acest proces , reprezinta o potentiala pierdere aparenta prin distorsonarea ultimei valori documentate de consum al clientului , cauzand o portiune a consumului sa fie subevaluata si posibil sa piarda o portiune de venit . Erorile sistematice de manipulare a datelor se pot intampla , asadar, oriunde din momentul in care citirea apometrului este inregistrata pana la ultima raportare si folosire a datelor de consum .

 

7-2A . Erori sistematice de transfer al datelor . Citirea apometrelor clientilor . Erori considerabile se pot intampla in procesul de citire al apometrelor clientilor . Apometrele sunt , in mod normal ,citite in doua maniere : manuale si automate.

Citirile manuale ale apometrelor , cu personal de citire al apometrelor vizitand apometre individuale pentru a colecta citiri , este abordarea traditionala si , care in timpul reviziei finale a acestei publicatii , este de asemenea folosita de mai mult de 60 la suta din utilitatile de apa in America de Nord. In multe sisteme , totusi , citirile manuale sunt inlocuite de Citirile Automate de Apometre , care sunt de obicei mai putin exacte , mai putin intensive ca munca , mai sigure , si de obicei mai efective ca si cost decat citirile manuale de apometre.

Citirile Automate de Apometre au o istorie bogata in industria utilitatorilor de instalatii gaz si electrice , cu implementari in industria apei ce cresc in ultimii 15 ani .  Multe studii de caz de succes ,folosind citirile de apometre automate au avut loc in industria apelor . Citirile automate , au redus semnificativ problemele de accesibilitate si de siguranta care au contaminat programele manuale de citire ale apometrelor .  Semnalele radio transmit actuala citire a apometrlului la un dispozitiv in afara razei cladirii sau a contorului de apa in unde apometrul este localizat . Cu sisteme mobile de citire automata a contoarelor , citirile pot fi colectionate de cititori de apometru ce au dispozitive manuale , sau mai economic , cu patrule cu masini programate , in timpul carora mai multe citiri sunt adunate aproape simultan .

Citirile de contoare automate , prin retele fixe , incep sa emearga ca metoda de colectare mai eficienta si cuprinzatoare. Retelele fixe includ , in mod tipic , unitati permanente de colectionare a datelor , localizate strategic.

 

Cand o incercare de citire a unui apometru este fara de succes ,in sensul ca , o citire conclusiva nu poate fi obtinuta  , majoritatea utilitatilor de apa taxeaza clientii bazat pe un volum estimativ care reflecta consumul clientului bazat pe o istorie recenta. In timp ce aceasta este o abordare rezonabila , multiple cicluri ale citirilor de apa , fara o citire in adevaratul sens al cuvantului , cresc majoritar prospectul estimarilor inprecise . Peste perioade de timp , cladirile sunt vandute si noi clienti cu tendinte de consum ale apei foarte diferite devin ocupanti permanenti . O estimare generala pentru o resedinta de doua persoane ar putea fi in regula pana cand locuinta este vanduta la o familie de sapte persoane . Consumul de apa s-ar putea tripla , dar facturarile subevaluate bazate pe estimari anterioare ar putea continua . Cand o citire actuala a apometrului este , in cele din urma , obtinuta , o ajustare majora a facturari va confrunta noul proprietar , un scenariu ce nu este dorit de nici una dintre parti .

 

Auditorul de apa ar trebui sa revizuiasca inregistrari pentru a obtine un sens general al ratei de succes al citirilor de apa atat pentru categorii de conturi rezidentiale sau comerciale. Numarul de estimate ar trebui urmarit , si o aproximare a erorii datorita estimarilor slabe ar trebui incercate. Inregistrari unde se obtin consumptii zero pentru mai multe citiri succesive de contoare ar trebui probate si investigate pentru a se determina daca consumul zero este valid sau daca a avut loc o eroare in citirile automate . Alte surse sistematice de erori de transfer al datelor pot exista in orice statie de apa data . Depinzand de timpul si resursele disponibile pentru auditor , investigatiile ar trebui conduse pentru a asimila orice erori care sunt unice pentru utilitate . Auditorul ar trebui sa incerce sa cuantifice componentele majore ale pierderilor aparente datorate erorilor aparute in transferul date si sa le includa in auditul de apa.

 

7-2B. Erori sistematice de analiza a datelor .

Citiri de contoare tipice sunt transferate catre sisteme de taxare ale clientilor unde sunt folosite pentru a calcula volumul de consum al clientilor ce are loc de la citirea precedenta . In Statele Unite , consumptia este cel mai adesea inregistrata in unitati cubic feet(Ft3) sau mii de galoane . Sistemele de facturare , adesea includ algoritmi de programare ce redau estimari de consum daca o citire a unui apometru nu poate fi obtinuta . Acesti algoritmi adesea bazeaza estimata pe trendul recent de consum al clientilor , sau ar putea folosi o alta metoda. Daca un algoritm de estimare  slab sau invechit exista in sistemul de facturare al clientilor , subestimari sau supraestimari ale cosumului vor fi obtinute , ambele putand distorsiona date de consum necesare pentru scopuri operationale. Auditorul de apa ar trebui sa inteleaga metoda folosita de estimare a consumului si sa considere ajustari ale programului daca este determinat ca metoda existenta creaza inexactitati . O cantitate ce reprezina cantitatea de consum de la client ,pierduta datorita acestor inexactitati , ar trebui inclusa in auditul apei .

 

O eroare semnificativa poate de asemenea aparea prin facturarea ajustarilor ce distorsioneaza datele de consum inregistrate . O intrebare importanta este : Sunt ajustarile in facturare propagate de modificarea actualelor volume de consum ?

Distorsionari in consumul clientilor ca un rezultat al ajustarilor facturarii, poate aparea cand sistemele de facturare nu fac diferenta intre consum inregistrat si consum facturat , listat pe factura clientului si arhivat in arhive. Consumul facturat se poate diferentia de cel inregistrat cand consumatorul datoreaza un credit monetar. Daca sistemul de facturare creaza creditul prin creearea de valori de consum negative , datele implicite de consum pot fi distorsionate . Sisteme de facturare ce includ campuri separate pentru consumurile inregistrate si facturate evita aceasta problema .

 

Ca un exemplu , putem specifica contul unui rezident , care a fost supus estimarilor pe o perioada de 23 de luni , timp in care proprietatea a fost temporar vacanta si apoi vanduta unui nou proprietar care consuma mai putina apa decat predecesorii sai . Incepand cu octombrie 2002 , statia de apa a fost incapabila sa obtina citiri reale ale apometrelor . Acest lucru ar fi putut fi cauzat de accesul blocat asupra contorului , o eroare a echipamentului de masura automat , sau o alta cauza. Din pacate , statia de apa nu a fost capabila sa corecteze aceasta neclaritate si sa obtina o citire clara pana pe August 2004 . In timpul perioadei fara citiri , uzina de apa a determinat o estimata a consumului bazata pe istoria recenta a clientului  , in acest caz 25 m3/luna . Aceasta estimata , s-a potrivit in de-aproape cu consumul pana in Aprilie 2003 si a experimentat doar consumuri minime de apa in timpul vizitelor periodice ale muncitorilor , din Aprilie pana in August 2003. Dupa vanzarea catre un nou proprietar in August 2003 , un model regular al consumului de apa s-a reluat dar la o rata putin mai scazuta decat la propritarul anterior.

 

Intre Aprilie 2003 si August 2004 (17 luni)  , estimata aleasa (0,7 m3) , a ridicat considerabil consumptia pentru acest cont . Cand a fost obtinuta din nou o citire precisa pe contor , s-a aflat ca estimarea citirii din iulie 2004 a fost exagerata cu un total de 0,11  m3 de la ultima citire din Septembrie 2002. Aceasta eroare de supraestimare cumulativa a fost agravata de :

  • Durata indelungata (23 luni) a perioadei fara de citiri de apometre
  • Perioada vacanta de 4 luni a proprietatii
  • Obiceiurile de a consuma mai putina apa a noul proprietar .

 

Cand o citire precisa de apometru a fost obtinuta in august 2004 , o ajustare negativa de 0,11 m3 a fost necesara si de asemenea un credit catre client , in suma de bani comensurata cu volumul de consumptie ajustat . Cum acorda sistemul de facturare al clientilor acest credit , are implicari atat in functia financiara cat si operationala a sistemului .

 

In timp ce banii pot sa curga atat spre cat si dinspre utilitatea de apa , prin taxari si credite , apa curge doar intr-o singura directie , de la utilitatea de apa , la client .

In timp ce o valoare de consum negativa este acceptata sa fie folosita pentru motive financiare pentru ca se transpune intr-un credit monetar , ea nu se accepta pentru scopuri operationale pentru ca actualul consum pentru August 2004 a fost 23 m3 nu – 0,11 m3 .

 

Distorsonarea datelor de consum este mai departe reflectata in cazul estimatei vs actualului consum bazat pe perioade anuale . Analistii utilitatii de apa ce revizuiesc datele de cont pentru motive de conservare sau control al pierderilor ar fi intr-o eroare de 0,10 m3 peste consumul actual in 2003 .In mod invers , analiza ar fi subevaluata pentru acest cont cu 0,11 m3 in 2004.

 

Unii ar resona ca perioadele de estimari si ajustari , in cele din urma se balanseaza fara o diferenta neta pe termen lung, astfel incat , folosirea unei singure valori de consum este acceptata. Cu toate acestea , multe funtii de raport si analitice sunt performate in decursul unui an calendaristic sau de afaceri .Daca un cont dat a fost estimat gresit de alungul anilor , facand o ajustare majora in ultimul an , va distorsiona categoric consumptia pentru acel an final . In plus, in orice statie de pompare a apei potabile , multe sute de mii de conturi pot folosii estimate pentru perioade variabile de timp .Estimand impactul net al supraestimarii sau subestimarii acestor conturi intr-un an dat este un complex nenecesar. In mod clar , in timp ce o valoare negativa de consum poate fi folosita pentru scopuri de facturare(financiare) , este destul de daunator pentru integritatea datelor destinate scopurilor operationale .

 

Pentru motive descrise anterior , este recomandat ca sistemele de contorizare a consumatorilor sa includa doua campuri speciale pentru consumul consumatorilor Ș unul pentru consumul inregistrat si unul pentru consumul facturat .

 

7-2C Defecte in politici si legislaturi .

Pierderi aparente pot survenii din cauza unor polite si proceduri care sunt slab elaborate , implementate sau manageriate . Asmenea cazuri pot fi subtile si numeroase . Unele dintre intalnirile de luat in seama cu acest caz de probleme sunt :

  • In ciuda faptului ca compania de apa are ca scop contorizarea tuturor clientilor , instalarea de apometre in anumite clase de clienti sunt ignorateȘ acest lucru este comun pentru cladiri municipale detinute de guverne locale.
  • Autoritati ce permit conturilor de clienti sa aiba un statut de nefacturare , o portita adesea exploatata fraudulos sau de un management slab .
  • Regulari birocratice sau ineficiente care cauzeaza amanari in operatiuni de permisiune , masurare sau facturare.
  • Managementul slab al conturilor de clienti :ne-initiate , pierdute sau transferate eronat .

 

Gradul la care aceste neajunsuri in managementul de facturare al conturilor exista este in mare dependent de cultura contabilitatii care exista in statia de pompare a apei . Daca contabilitatea este doar ocazional accentuata , este probabil ca multe ocazii de consum ratat sa existe , lucru ce nu s-ar intampla in cazul unui management ce acorda o importanta majora contabilitatii. Auditorul de apa ar trebui sa considere sa includa o estimata a pierderii aparente care reprezinta neajunsurile colective ale politicilor . In timpul metodei de audiot Top-Down(de Sus in Jos) , posibil ca doar o estimata bruta sa fie alocata . In timpul auditelor ulterioare , investigatii pot oferii mai multe detalii acestor probleme , si corectari pot fi identificate.

 

7-3 Estimeaza consumul neautorizat .

 

Consumul neautorizat include apa care este luata impotriva politicilor companieni de apa si pot include Ș

  • Conexiuni ilegale
  • Ocolisuri
  • Apometre ingropate sau obscure
  • Folosirea gresita a hidrantilor si sisteme de lupta contra-incendiilor
  • Apometre de consum vandalizate sau ocolite
  • Manipulare cu echipamente de citire a apometrelor
  • Deschiderea ilegala de valve inchise

 

Potentialul pentru consumptii neutorizate exista in orice facilitate de distributie a apei , dar variaza de la sistem la sistem . In sisteme urbane mari , aparentele consumului neautorizat sunt posibil sa fie mult mai frecvente decat in sistemele medii sau mici suburbane sau rurale. Totusi , in majoritatea cazurilor de sisteme de diferite marimi , volumul anual total de apa pierdut catre consum neautorizat este posibil sa fie o mica portiune din apa de utilitate in volumul de apa destinata aprovizionarii. Pentru oportunitate , in timpul metodei de audit Top-Down , auditorul ar putea alege sa foloseasca valoarea implicita de 0,25 la suta din apa pierduta. Acest procentaj a fost descoperit sa fie reprezentativ in aceasta componenta de pierderi in auditele de apa desfasurate la nivel mondial .

 

Pentru sistemele mici , aparitia consumului neautorizat ar putea fi o portiune mai mare din fluxul de intrare in sistemul de distributie .Daca auditorul considera ca acest consum este signifiant si are timpul si resursele pentru a investiga , el sau ea pot conduce lucrari pentru a examina aparitiile consumului neautorizat si sa obtina cantitati pentru aceste componente . Aceasta ar putea fi insa, o munca de anduranta , si auditorul ar trebui sa foloseasca logica pentru a determina, daca efortul suplimentar pentru a obtine estimate specifice ale consumului neautorizat, este justificat in comparatitie cu adaugarea , pur si simplu , a valorii implicite

 

7-4 Calculul total al pierderilor aparente .

 

Pierderile aparente totale sunt determinate prin daugarea tuturor componentelor de pierdere aparenta pentru inacuratetea apometrelor clientilor , erorile sistematice de folosire a datelor , si consumul neautorizat .

 

SARCINA 8

 

Cuantificarea Pierderilor Reale

 

Pierderile de apa sunt alcatuite din pierderile aparente plus pierderile reale ce au loc in cadrul managementului si operatiunilor statiei de pompare a apei . In timp ce metode practice de cuantificare a scurgerilor in sitemele de distributie exista , abordarea auditului prin metoda De Sus in Jos , pur si simplu calculeaza matematic pierderile reale ca pierderi de apa minus pierderi aparente .

 

Ca un exemplu de calcul , fisa de lucru calculeaza volumul de pe Pierderi Reale ca si :

Pierderi Reale = Pierderi de Apa – Pierderi Aparente , sau (944.72-208.22) mil gal =736.50 mil gal ; la un impact al costului de 736.50 mil gal ($190 m/ mil gal) = $139,935 . Odata ce valuarea de Pierdere Reale este calculata , valoarea Pierderilor Reale pe zi in care sistemul este presurizat (365 zile ) este calculata ca si 736.50 mil gal/(365)=2.02mgd

 

In timp ce aceasta abordare directa face calculul pierderilor reale usor de deerminat matematic , grija trebuie avuta in interpretarea volumului de Pierderi Reale determinat in aceasta maniera . Prin aceasta metoda de calcul , pierderile reale prin scurgere , sunt o cantitate ce poate fi determinata intru-totul , in mod implicit , cantitatea de apa ramasa dupa consum si pierderile aparente au fost cuantificate . Fiabilitatea cantitatii de pierderi datorate scurgerii , este asadar doar aproximativa pentru ca :

  • Erorile acumulate de la celelalte componente vor fi asociate cu estimata de pierderi reale ;
  • Acest tip de estimata , ce se determina intru-totul , nu ofera indicatii despre componentle individuale de pierdere , in parte , despre scurgeri nereportete in mod particular , si pierderi.
  • O balanta a apei in mod normal acopera o perioada completa de 12 luni ,deci are o valoare limitata , ca si un sistem de alarma timpuriu , pentru identificarea noilor pierderi .

Pentru aceste motive , pierderile de apa prin scurgere trebuiesc de asemenea sa fie abordate prin metode aditionale De Jos in Sus (Bottom-Up Approach) , in mod particular :

  • Analiza pe component a pierderilor reale , si
  • Cuantificarea componentelor de scurgere prin masuratori in teren si analize minime ale debitului pe ora .

 

SARCINA 9- ATRIBUIE COSTURI ALE PIERDERILOR REALE SI APARENTE

 

Procesul de compilare a unui audit de apa este efectiv in tractarea apei livrate de o utilitate de pompare a apei catre destinatiile sale , incluzand pierderile . De importanta egala , totusi ,metoda detaliata in aceasta publicatie , avalueaza , de asemena , impactul asupra costului , a tuturor componentelor auditului de apa . Utilitatile de apa , ca orice companie , nu poate opera eficient , fara sa-si cunosca costurile si impactul in domeniul bugetar , operatiuni , colectarea de capital , si toate aspectele financiare despre managementului utilitatii de apa .

Natura procesului de evaluare a auditului de apă este convingătoare în diferența strictă între pierderile aparente și cele reale.Pentru ca pierderile aparente sunt cuantificate in functie de cantitatea de apa inpropriu inregistrata in punctul de distributie al clientului , aceasta apa este evaluata la pretul de vanzare care este taxat catre client . Pierderile aparenta costa utilitatea de apa o portiune din venitul lor . Adesea , impactul de cost al pierderilor aparente, este mai mare decat cel al pierderilor reale , care sunt in mod tipic evaluate la costul de productie .

Pentru multi distribuitori de apa , tadxa de vanzare ceruta catre clienti este notabil mai mare decat costurile variabile de productie pentru a distribui apa . Asadar, pierderile aparente , pot avea un impact dramatic financiar catre fluxul de venituri al companiei de apa .

 

9-1 Determina impactul costurilor componentelor pierderii aparente

 

Pentru ca pierderile aparente reprezinta apa livrata , dar nu si platita , aceste pierderi ar trebui evaluate la prevalenta ratei de vanzare taxata catre consumatori . Multe statii de pompare a apei , totusi , au multiple rate pentru clasele diferite de consumatori , de exemplu residential , commercial , industrial . De asemenea , multe fabric include taxe pe apa reziduala bazat pe volumul de apa consumat . Tipul de structura folosit in aplicarea ratelor , trebuieste revizuit cu atentie de catre auditor , inclusiv pentru a se familiariza cu impactul de cost datorat pierderilor aparente .

 

9-2 Determina impactul de cost al componentelor pierderii reale .

 

Evaluarea costurilor pentru pierderile reale poate fi complexă, dar metodele incluse în această publicație recomandă păstrarea unei metode simple de evaluare. Pierderile reale includ apa care a fost extrasă dintr-o sursă de resurse de apă, tratată, energizată și transportată o distanță înainte de a fi pierdută din sistemul de distribuție. Deoarece aceste cantitati de pierdere au loc in  aditie la apa distribuita cu succes catre consumatori, pierderile reale impun in mod efectiv :taxe pentru extractii in exces , tratament  distributie sau import.Costurile de tratament sau distributie includ costurile variabile pentru a produce apa , sau costul pentru a produce urmatorul milion de galoane de apa . Daca apa distribuita este cumparata de la o statie de alimentare vecina , unitatea de cost a unitatii respective ar trebui sa fie aplicata . In mod general , costurile pentru tratament(chimicale, curent) si distributie (costurile de pompare ) pof fi gata determinate , si aceste costuri vor fi suficiente pentru auditul de apa .

 

In timp ce nu este recomandata includerea in auditul de Sus in Jos , este notabil ca costuri pe termen lung exista de asemenea pentru pierderi reale . Costul uzurii echipamentelor de tratament si pompare pot fi luate in considerare in costurile de aprovizionare , in mod particular daca pierderile reale sunt mari . In mod aditional , pentru ca pierderile reale reprezinta volume de apa luate de la osursa care nu genereaza beneficii , acele pierderi pot de asemenea sa fie costuri atribuite ,legate de impactul lor economic, social ,si asupra mediului . Reducerea pierderilor ar putea insemna extrageri mai mici de apa din rauri , care ar putea inbunatatii , lucru ce ar putea imbunatatii si fluxul in cursurile de apa , lucru important pentru viata acvatica , recreere , sau dezvoltare economica . In mod categoric aceste impacturi exista pe termen lung ,dar pentru ca aceste impacturi sunt dificil de cuantificat , ele nu sunt incluse in acest manual , insa acesta este un aspect asupra caruia se lucreaza , in incercarea de a se descoperii noi metode usor de utilizat pentru a cuantifica ceste impacturi .

 

O alta situatie de luat in considerare este aceea a unei utilitati de apa ce se confrunta cu resurse de apa limitate , cu restrictii de apa in efect . In acest caz , pierderile reale pot fi evaluate la pretul de vanzare (la fel precum pierderile aparente) pentru ca reducerea acestor pierderi poate rezulta in vanzarea unor volume asemanatoare clientilor , astfel permitand o noua desfasurare sa aiba loc fara volumul de apa retras din cursurile de apa.

 

Sarcina 10 – Calculeaza indicatorii de performanta .

 

Metoda de audit al apei IWA/AWWA publicata in ,,Performance Indicators for Water Supply Services (2000) include o o raza vasta de indicatori de performanta , care reprezinta una dintre cele mai mari beneficii ale metodei . Cu aceasta publicatie , o multitudine de indicatori din variabile detalii au devenit valabili pentru utilitatile de apa , permitand o avaluare realista a piererii de apa . Indicatorii de performanta publicati in 2000 sunt definiti si aprobati de catre AWWA Water Loss Control Commitee

 

Inainte de 2000, unicul indicator de performanta folosit in multiple parti ale lumii a fost procentul de apa imprecis si nejustificat , care de obicei a luat o anumită formă a pierderilor de apă peste volumul imputării sistemului. Un numar de defecte exista in aceasta metoda ,incluzand :

  • Practicile pentru a definii volumul de apa nejustificata au variat intr-o mare masura ; asadar calculul acestui procent a fost in mare masura inconstant , eliminand orice rost pentru comparatii ale performantei .
  • Acest indicator este extrem de sensibil la nivelul de consum . Daca consumptia creste sau scade notabil, procentajul se poate schimba , in ciuda faptului ca nici o schimbare in nivele de pierdere a avut loc .
  • Acest indicator nu separa pierderile reale si aparente . De asemenea nu include informatii asupra volumelor de apa si a costurilor , cei mai importanti doi parametrii in evaluarea pierderilor de apa .

 

10-1 Calculeaza indicatorii de performanta financiari . Metoda de audit al apei include doi indicatori de performanta financiari care sunt de ajutor in evaluarea unei situații fiscale a utilităților publice privind pierderile de apă.

Primul indicator este exprimat ca un procent din apa nerentabila peste volumul de intrare al sistemului. Acest volum este cel mai apropiat in definitia sa , de indicatorul inconsistent folosit in trecut . Cu toate acestea prin folosirea apei specificate fara venit ,definite în numerotator, acest indicator de performanță evită inconsecvențele care au afectat interpretarea apelor neprevăzute.Acest indicator are o anumită utilitate, dar numai pe o bază financiară la nivel înalt pentru a evalua gestionarea generală a resurselor de apă.Deoarece nu oferă o perspectivă specifică asupra nivelului pierderii aparente sau gestionării pierderilor reale, este util ca indicator de performanță operațională.

Al doi-lea indicator financial de performanta este extrem de dezvaluitor cuantificand impactul financiar cauzat de pierderi asupra statiei de apa . Acest indicator este exprimat ca si cost al apei fara de venit asupra costului total anual al sistemului de aprovizionare cu apa . Aceste costuri includ pe cele pentru operaiuni , mentenanta , si orice alte costuri anuale pentru buna starea sistemului pe termen lung . Costuri tipice de acest fel sunt salariile angajatilor si beneficiile, materialele,echipamentul, asigurarile, taxele , costurile administrative, si orice alte costuri care exista pentru a sustine sursa de apa potabila . Aceste costuri nu trebuie sa includa costuri pentru operare a apei reziduale , bio-solidelor , sau orice alt sistem inafara apei potabile . Acest indicator ofera o vedere amanuntita managerilor statiei de apa despre impactul financiar general al pierderilor asupra uzinei de apa . Este un indicator important care poate fi folosit cand se intrunesc conexiuni , cand se seteaza rate ale apei , sau se impun alte functii financiare de obicei întreprinse de utilități de apă.

10-2 Calculeaza indicatorii de performanta operationali . Aceasta metoda include de asemenea 5 indicatori de performanta operationali , cel mai mare numar de indicatori in toate din cele 3 zone functionale . Acesti indicatori variaza in nivel , de la 1 (nivel crescut) la 3 (detaliat) . Un indicator de performanta exista pentru pierderi aparente si patru indicatori exista pentru pierderi reale .

10-2A Normalizarea datelor aparente . Acest indicator de performanta , masurat in galoane de pierdere aparenta per serviciu de conexiune per zi este efectiv in a asimila statistica pierderii aparente si pentru a o monitoriza pe aceasta , in timp ce controale ale pierderii aparente sunt implementate . Este important de recunoscut ca impactul financiar al pierderilor aparente este de asemenea un parametru important de urmarit , in mod particular pentru ca evaluarea pierderilor aparente la rata de vanzare catre client este in mod tipic substantiala . Costurile de pierdere aparenta sunt venituri menite sa fie recuperate , iar adesea pentru a recupera o anumita portiune din acestea , eforturile sunt minime.

10-2B Pierderile reale sunt normalizate .Doi indicatori de performanta pentru normalizare exista pentru pierderi reale ; un indicator basic si un indicator intermediar. Indicatorul basic este masurat in galoane de pierdere reale per derviciu de conexiune per zi . Cu toate acestea , pentru utilitati de apa cu o densitate scazuta as serviciilor de conectare , indicatorul este masurat per mile de conducta pe zi . Aceste sisteme care au o densitate medie per sistem , de sub 32 de conexiuni de serviciu per mila de conducta ar trebui sa aplice acest indicator.

Versiunea intermediara a indicatorului de performanta Op24 pentru pierderi reale este exprimat in galoane per serviciu de conexiune per zi per psi . Pentru conexiuni de densitate scazuta , unitatile sunt galoane de pierdere reale per mila de conducta per zi per psi . Valoarea pentru presiune este presiunea medie in sistemul de distributie in de alungul barierelor sistemului , venita din interiorul auditului de apa .

Acesti indicatori de performanta sunt eficienti pentru a urmarii statutul pierderilor reale intr-o uzina de apa si pentru setarile tinta de baza . In timp ce metode de management al controlului pierderilor e apa sunt implementate cu succes , trendul descendent al acestor metode ar trebui observat .

10-C . Indexul de scurgere al infrastructurii (ILI) Indexul de scurgere al infrastructurii ( ILI) este un indicator de performanta creeat pentru a oferii o analiza comparativă a stării de scurgere în rândul facilitatilor de apă. Indicatorul ILI este ratia nivelului de scurgeri curente anuale reale  (CARL), din auditul de apa , spre pierderile reale inevitabile (UARL). UARL este un nivel de referinta minim al scurgerii care este calculata intr-o maniera specifica sistemului pentru o statie de pompare a apei . Reprezinta limita minima teoretica de scurgere care poate fi obtinuta daca toate cele mai bune eforturi de control al scurgerilor ar putea fi exercitate . Datele disponibile pentru a calcula UARL-ul sunt in mod tipic disponibile catre staful uzinei de apa si includ :

  • Lungimea totala de conducte de apa din sistemul de distributie
  • Numarul total de hidranti , si lungimea medie a capetelor de hidranti ( de la conducta de apa pana la rezervorul hidrantului)
  • Presiunea medie in de-alungul sistemului de distributie ,psi
  • Numarul de servicii de conectare ale cleintilor .
  • Milele serviciului de conexiune prin conducte mentinut de uzina de apa (luat drept lungimea medie a retelei de conducte de serviciu aflata sub sub responsabilitatea uzinei , multiplicata de catre numarul total al conexiunilor de serviciu si convertit de la metrii la kilometrii ). Aceasta valoare este determinate sub baza politicii uzinei de apa responsabila cu repararea scurgerilor si punctul de delimitare al acestei responsabilitati , precum oprirea in curba a conductei sau apometrul clientului . Acest parametru este calculate multiplicand valoarea lui Lp cu numarul de servicii de conexiune .

Poate fi observant ca structura calculului UARL este specifica uzinei de apa individuale . Asadar , UARL-ul pentru un system , relativ, mare , cu presiune ridicata va fi mai crescut decat un system mai mic cu presiune joasa sau moderata . Aceasta abordare spedifica sistemului portretizeaza pierderea reala a uzinei dintr-o maniera obiectiva , decat o abordare de tip ,, un novel le cuprinde pe toate “

Calculul UARL a fost ingineriat da catre IWA in timp ce evolua programul de audit al apei . Conducand lucrul de a pune la punct un indicator de performant ape care sa se poate baza (ILI), responsabilii e determinat ca trebuie conceput un plan pentru a evalua limita tehnica scazuta de pierdere care poate fi realizata intr-un system de distributie dat . Este recunoscut ca pierderea in orice sistem de distributie nu poate fi vreodata eliminata in mod total ; si nu exista vreo asteptare ca asa ceva sa fie vreodata posibil. Insa, un numar de uzine de apa au avut succes in a conduce pierderea spre nivele extrem de joase si au reusit sa mentina operatiuni de pierdere scazuta .

Forta de munca ce se lupta cu pierderile de apa a obtinut informatii de la zeci de sisteme de ultima generatie si a observat rata la care noile scurgeri apar in ciuat faptului ca au existat numeroase metode de control al scurgerilor in uz . Din aceasta, s-au creat lanturi de date pentru diferite tipuri de scurgeri, în funcție de timpii de răspuns tipic operațiunilor de gestionare a scurgerilor puternice.Alocatiile au fost elaborate pentru cele trei tipuri de scurgeri : scurgere de fundal , scurgere raportata , scurgere neraportata . O indemnizație pentru fiecare tip de scurgere a fost alocată pentru componentele-cheie ale infrastructurii; cum ar fi conductele de apă, tubulatura de conectare a serviciului pentru clienți menținută de utilitatea de apă și tubulatura de service pentru clienți, de obicei menținută de client

  • Calculul UARL nu a fost încă suficient validat pentru sistemele mici, cu mai puțin de 3.000 de conexiuni de serviciu sau o densitate a conexiunii de serviciu mai mică de 16 conexiuni pe milă de conductă. Sistemele la sau sub aceste niveluri se pot baza pe indicatorii de performanță ai pierderilor reale Op24 ca măsură a pierderii reale
  • ILI este raportul dintre CARL și UARL. Indicatorul ILI este structurat ca un indicator de performanță, care permite compararea fiabilă a pierderilor reale în rândul utilităților de apă. Pentru utilitățile de apă care încep tocmai să-și verifice aprovizionarea, ILI poate fi de asemenea utilizat ca un mecanism preliminar de stabilire a obiectivelor. Stabilirea de obiective prin intermediul ILI are însă un avertisment. Deoarece preasigurarea medie este inclusă în calculele UARL și ILI, modificările în preasigurări vor modifica UARL și ILI. Este posibil ca reducerile de scurgere să poată fi realizate printr-o gestionare îmbunătățită a preasigurării, dar ILI poate rămâne neschimbat sau chiar să crească. Odată ce o utilitate de apă a depășit eforturile inițiale de audit și de pierdere a costurilor, ILI ar trebui să servească doar ca indicator de referință. Reducerea pierderilor reale poate fi urmărită prin intermediul indicatorului de performanță Op24.
  • In primii câțiva ani de la publicarea metodei IWA / AWWA, ILI a devenit cel mai recunoscut indicator de performanță citat de utilitățile de apă care aplică această metodă.Poate că una dintre cele mai importante caracteristici pentru utilitățile de apă în efectuarea unui audit de apă este capacitatea de a compara starea lor de pierdere de apă cu utilități de tip peer în industrie. ILI este conceput pentru a servi în mod eficient acestui scop. Datele și constatările de audit al apei sunt raportate pentru mai multe utilități de apă în conturile de studii de caz incluse în ANEXA d. ILE DACĂ permite o metodă fiabilă de comparație între aceste utilități

 

 

 

Determinarea presiunii medii a sistemului într-un sistem de distribuție a utilităților de apă

 

Managerii de utilități de apă trebuie să înțeleagă variația presiunii apei în sistemele lor de distribuție pentru a evalua potențialul pentru o gestionare îmbunătățită a presiunii și pentru a calcula nivelul lor de UARL. Valoarea UARL este în mod obișnuit calculată pentru întregul sistem de distribuție a apei, iar presiunea medie pe rețea este una dintre intrările în Ecuație. Se constată că, deși se poate calcula o medie matematică a preasiunii prin sistemul de distribuție a apei, acestea  pot varia considerabil de la o parte a sistemului la alta, în special dacă sistemul există în teren deluros sau montan. În astfel de cazuri, managerul de utilități ar trebui să se familiarizeze cu regiunile în care presiunile sistemelor statice sunt în mod semnificativ mai mici sau mai ridicate decât nivelul mediu și impactul acestor presiuni regionale asupra ratelor de scurgere și a nivelurilor de servicii pentru clienți.

 

Calculand presiunea medie in de-alungul sistemului de distributie de apa.

Există mai multe mijloace pentru a determina presiunea medie a sistemului cu o precizie suficientă pentru a calcula UARL. Aceste metode includ:

  • Utilizarea unui model hydraulic calibrat , care poate asigura presiuni la noduri in alungul sistemului de distributie sub variabile conditii de utilizare a apei . Media presiunilor in de-alungul sistemului poate fi cu usurinta calculata cu informatii din acest model . Daca un model hydraulic nu exista pentru sistemul de distributie a apei , una din urmatoarele metode ar trebui selectata pentru a aproxima presiunea medie .
  • Pentru sisteme de distributie cu apa care exista intr-o zona relative plata , presiunea medie poate fi determinate prin adunarea de citiri de presiune statica de la aproximativ 30 de hidranti de incendiu pozitionati proportional in de-alungul sistemului. Media matematica a acestor citiri ar trebui calculate .Pentru ca hidrantii de incendiu din America de Nord sunt in mod normal situati de-asupra de pamant , presiunea apei din conducta subterana este putin mai mare decat nivelul masurat de catre hidrantii de incendiu .
  • Pentru sisteme de apa a caror distributie se extinde peste teren deluros sau muntos , sistemul de distributie ar trebui inpartit in mai multe zone distincte care represinta diferite regimuri de presiune .Pentru fiecare zona in parte , echipa de audit ar trebui sa adune date topografice (la nivel de teren) si cu ajutorul unei metode testate de masura ,elevatiile normale la fie depistate . Presiunea apei poate fi masurata la locul elevatiei normale cu ajutorul unui hydrant pentru incendiu pentru a se obtine o aproximatie medie a presiunii normale in zona specifica .Media valorilor de presiune normale din zonele individuale poate apoi sa fie obtinuta pentru a se obtine media presiunilor in de-alungul sistemului de distributie .

 

Sarcina 11

Compileaza balanta apei

Balanta apei reflecta faptul ca toata apa gestionata de statia de apa potabila este contabilizata in variabilele categorii de consum si pierdere . Asadar nici o apa nu ramane ne considerata in auditul de apa .

Este recunoscut faptul că, prin cuantificarea pierderilor reale ca volum „captivant” prin scăderea consumului autorizat și a pierderilor aparente din apa furnizată, datele sunt forțate să se echilibreze. Metodele statistice au fost concepute pentru a atribui valori care reprezintă gradul probabil de eroare în fiecare categorie, identificând astfel acele componente ale auditului de apă care sunt mai puțin fiabile decât altele.

În cele din urmă, fiabilitatea auditului de apă de sus în jos este îmbunătățită prin integrarea abordărilor de jos în sus.

 

In cele din urma , legat de validarea datelor , putem face referire la faptul ca metoda de audit de sus in jos este extrem de utila , mai ales pentru statiile de apa ce executa un audit pentru prima data , darita faptului ca este rapid de asamblat , auditorul flosindu-se de informatii deja disponibile . Un lucru insa important de luat in calcul , in cazul metodei de abordare de sus in jos , este ca datele disponibile sa fie valide si de incredere , iar acest lucru poate constituii un dezavantaj pentru auditorul incepator. Asadar, in timp ce auditul poate fi completat si indicatorii de performanta calculati , cat de sigur poate fi managementul companiei de apa pe validitatea informatiilor prezentate in acel audit . Aici intra in schema metodologia IWA/AWWA despre auditul apei , care ofera companiei de apa o structura robusta si de incredere pe care sa se bazeze in timpul auditului . Cu toate acestea , calitatea indicatorilor de performanta a auditului este direct proportionala cu calitatea datelor introduse in auditul de apa .

 

Nici o uzina de apa nu detine informatii perfecte . Daca auditul de apa este institutionalizat ca o practica anuala (precum ar trebui sa fie ) , scopurile dupa care sa se ghideze uzina ar trebui sa fie de a compila auditul de apa , si sa utilizeze acvtivitati ,,buttom-up,,(de jos in sus )pentru a creste completitudinea si calitatea datelor .

 

Multe metode exista in mod curent pentru a afisa calitatea datelor din auditul de apa . Multi auditori folosesc software-ul de audit care determina nivele statistice de confidenta pentru fiecare componenta din auditul de apa.

Un grad de eroare compozit poate fi menționat pentru audit. Programul de auditare gratuită al AWWA pentru controlul pierderilor, descris în Anexa C, include o capacitate de clasificare a datelor pentru a evalua valabilitatea auditului de date privind apa. Mai degrabă decât aplicarea statisticilor, ea folosește o abordare bazată pe proces pentru a atribui scorul de valabilitate pentru audit și oferă orientări specifice pentru utilitățile de apă. Indiferent de metoda de validare a valorii datelor utilizate, este important ca utilitățile de apă să aseze atât datele de ieșire cât și gradul de confidențialitatea datelor. Cu cât este mai mare nivelul de încredere sau valabilitatea datelor într-un audit de apă, cu atât este mai mare nivelul de încredere în elaborarea strategiilor de reducere a pierderilor.

 

In timp ce auditul de apa devine incorporat in industria de apa , cu atat mai mare va fi nevoia de a afirma gradul de eroare existent in auditul de apa . Acest lucru va fi necesar pentru a face comparatii corecte intre utilitatiile de apa . Cea mai buna cale este ca utilitatiile de apa sa performeze in mod regulat procesul de audit al apei si sa-si perfectioneze in mod constant propriile date prin metode de jos in sus .

VIP