Comparație de emisii de CO2 între metodele de instalare fără săpătură (tip jacking) și cu săpătură deschisă la instalarea tuburilor cu un diametru exterior de 3000 mm pentru proiectul Czajka din Varșovia

 

Victor Vladimirov

HOBAS Engineering GmbH, Environment and Energy Manager, Pischeldorfer Str. 128, Klagenfurt, Austria. (E-mail: info@hobas.com)

 

Rezumat

The challenges of climate change require renewed efforts on behalf of municipalities worldwide to provide public services, meet development needs and to ensure environmental protection. The issue is even more meaningful when it comes to urban areas and especially high density human agglomerations. In regard to infrastructure projects, construction or rehabilitation of sewer pipelines can create significant damages to the ecosystems through excavation and generate traffic disruptions which result in increasing carbon emissions, economic losses and discomfort for the inhabitants. Traditional open cut methods are usually obtrusive to the environment (i.e. digging out and transporting large amounts of earth), require increased consumption of resources both directly (i.e. fuel, electricity) and indirectly (for instance, thorough traffic delays). Thus, such methods are rather highly polluting and also tend to take longer amounts of time until completion, as compared with no-dig methods.

The Warsaw city water works expanded its wastewater system with a new, 3 m diameter line that connected an entire city district to the Czajka wastewater treatment plant. The plant, with the capacity to treat wastewater from 2 million residents, is one of the most important environmental protection projects in Europe. The study called “Comparison of CO2 emissions from trenchless and open-cut installation methods. Installation of OD 3000 mm diameter pipes for Project Czajka, Warsaw, Poland” compares CO2 emissions of two scenarios for the Czajka I Project (5,7 km of jacked pipe on the right side of the Vistula River in Warsaw): the actual implemented situation with trenchless technology and the theoretical, open-cut scenario.

Emissions from production activities, transport before installation, installation-specific activities and local traffic are calculated and compared. One aspect of particular interest is the Modlińska Street in Warsaw where works were performed on a two and a half kilometer section of a busy six-lane urban street.

 

Based on the calculations and analysis it was concluded, that for the Project Czajka I the use of trenchless technology represented a better environmental choice in regard to climate change as compared with the open-cut scenario. Therefore, it can be confirmed that the Municipality of Warsaw took a positive strategic choice when it chose the trenchless solution for the rehabilitation of the waste treatment plant Czajka.

 

The German Society of Trenchless Technology (GSTT) performed the Critical Review, thus validating the results. Potentially 376.734 tons CO2 emissions have been saved by choosing trenchless technology as installation method (equals yearly emissions of 104.430 personal cars).

 

Cuvinte cheie

Emisii CO2; reabilitare infrastructură urbană, tehnologie fără săpătură tip jacking vs. săpătură deschisă

  1. INTRODUCERE

 

Provocările legate de schimbările climatice necesită eforturi din partea municipalităților din întreaga lume pentru a asigura protecția mediului și a oferi în acelaşi timp servicii publice de calitate, ţinând cont de nevoile specifice de dezvoltare. Problema este cu atât mai actuală pentru marile aglomerări urbane. În ceea ce privește proiectele de infrastructură, construcția sau reabilitarea conductelor de canalizare poate crea pagube semnificative ecosistemelor prin activităţile de construcţie şi excavare, precum și prin perturbări în trafic (care duc la creșterea emisiilor de carbon), precum și prin pierderi economice și disconfort pentru locuitori. Metodele de instalare tradiţionale prin săpătură deschisă sunt de obicei deranjante pentru mediu (excavarea și transportul unor cantități semificative de pământ), necesită un consum crescut de resurse atât în mod direct (ex. combustibil, electricitate) cât și indirect (ex. întârzierile în trafic). Metodele tradiţionale de instalare sunt relativ poluante și necesită, de asemenea, perioade prelungite de timp până la finalizare. Tehnologia fără săpătură (instalare în subteran, tip jacking) oferă de cele mai multe ori o alternativă durabilă. Tehnologia tip jacking asigură reducerea poluării aerului (mai puține emisii de CO2, mai puțin praf, mai puțin zgomot), reduce întreruperile de trafic și protejează habitatul natural existent (de exemplu, conservarea vegetaţiei adiacente care ar trebui înlăturată în cazul săpăturii deschise).

 

  1. PROIECTUL

 

Staţia de tratare a apelor reziduale Czajka a fost concepută pentru a trata 80% din efluenții din capitala Poloniei și pentru a proteja flora și fauna râului Vistula prin eliminarea deversărillor de apă netratată. Un sistem de tuburi care să conducă la stația de epurare a constituit o parte esențială a sistemului. Datorită dimensiunilor, proiectul a fost împărțit în trei secţiuni. Prima de aproximativ 5,7 km lungime (realizată cu tuburi de jacking HOBAS cu un diametru exterior de 3000 mm și un diametru nominal de 2800 mm instalate pe partea dreaptă a Vistulei) (Czajka I). Pentru a doua secţiune 1,4 km tuburi cu un diametru nominal de 3000 mm au fost instalaţi pe malul stâng al râului (Czajka II). Conductele se întâlnesc în a treia secţiune, în care două sisteme de tuburi cu diametrul nominal de 1600 mm au fost instalate într-un tunel de trecere cu un diametru de 4,5 m sub râul Vistula (Czajka III).

Figura 1: Proiectul Czajka, secţiunile I, II și III

graf1

Scopul acestui studiu -pentru prima secţiune de 5,7 km a proiectului- este de a examina ipoteza „metoda de instalare subterană tip jacking este o alegere mai bună din punctul de vedere al protecţiei mediului, respectiv din punctul de vedere al schimbărilor climatice, decât metoda de instalare prin săpătură deschisă”. În acest sens au fost analizate următoarele elemente: (1) emisiile de dioxid de carbon pentru scenariul de instalare tip jacking (scenariul real), (2) emisiile de dioxid de carbon pentru scenariul de instalare tip săpătură deschisă (scenariul teoretic) și (3) compararea celor două scenarii.

 

2.1 Consideraţii generale

 

Zona de aplicare geografică a studiului este în Polonia și în Germania. Tuburile și căminele de vizitare au fost produse la fabrica poloneză și apoi transportate la locul de construcție din Varșovia. Cuplajele au fost produse în fabrica germană. Acestea au fost transportate la fabrica din Polonia, unde au fost montate pe tuburi. Calculele acoperă prima secţiune a proiectului (de 5,7 km) inclusiv secţiunea de șase benzi intens circulată a străzii Modlińska (2,54 km). Emisiile de gaze cu efect de seră, grupate sub echivalent-CO2, sunt evaluate în acest raport.
Acest studiu include emisiile directe și indirecte de CO2. Factorii de emisie folosiţi au fost preluaţi din baza de date Ecoinvent (Versiunea 2.2). În plus, factorul de emisie pentru consumul de gaze aferent echipamentului de oxidare termică regenerativă a fost furnizat de către producător. Factorul de emisie (FE) pentru rășină a fost selectat din literatura de specialitate. Diferite valori ale factorilor de emisie pentru rășini poliesterice nesaturate au fost găsite în literatură. Potrivit Hedlund-Åström (2008), citând CES EduPack, valorile FE variază de la 2,8 până la 3,1 kg CO2 / kg rășină. Patel (2009), într-un studiu citând diverse surse menționează un FE de 2,39 kg CO2 / kg rășină. EPA (Agenția pentru Protecția Mediului din SUA) indică un nivel factor de emisie între 1 și 3 pentru rășini. În acest raport a fost reţinută valoarea cea mai mare de 3,1 kg CO2 / kg rășină.
Trei direcţii de analiză constituie baza acestui studiu. Acestea se referă la:

(1) emisiile de CO2 aferente materiilor prime, producției și transportului de țevi, cuplaje și cămine de vizitare;

(2) emisiile de CO2 aferente activităţilor de șantier (construcții și transport). Emisiile de CO2 pentru activităţile de şantier pentru ambele scenarii au fost determinate pe baza calculelor conform Catalogului polonez al cheltuielilor de capital (KNR). KNR reprezintă un instrument standard, în conformitate cu normele de construcție poloneze, care este folosit pentru a determina costurile proiectelor de construcții; și

(3) emisiile de CO2 aferente măsurătorilor de trafic pentru partea de 2,54 km a străzii Modlińska. Au fost organizate măsurători în trafic în timpul lucrărilor de construcții (trafic restricţionat, în iunie 2010) și după terminarea lucrărilor (trafic nerestricţionat, în februarie 2011).

 

2.2 Nivelele de calcul

 

Acest studiu este împărțit în patru niveluri de calcul: activităţile de producţie, activitățile de transport înainte de instalare, instalarea sistemului de tuburi și traficul pe secţiunea de 2,54 km a străzii Modlińska. O reprezentare grafică a modelului de calcul este disponibilă în figura  de mai jos.

 

Figura 2: Nivelele de calcul

fig-2

2.2.1 Producţia

Aceasta etapă cuprinde producția de țevi (Polonia), producția de cuplaje (Germania), montajul conductelor cu cuplajele (Polonia) precum și producția de cămine de vizitare (Polonia). Etapa de producție include emisiile provenite de la utilizarea de energie electrică, gaze, motorină și materii prime. Principalele materii prime sunt fibra de sticlă, rășini poliesterice nesaturate și agregate. Pentru scenariul de săpătură deschisă, banda de cauciuc a fost calculată suplimentar pentru producția cuplajelor.

 

Figura 3: Etapa de producţie

 

fig-3

Exemplu de calcul

Consum electricitate Polonia PL (kWh) x FE factor de emisie Ecoinvent (Electricity medium voltage, at grid, [PL]) (kg CO2-e /kWh) = Emisii CO2-echivalent

 

 

Consumurile sunt multiplicate cu factorul de emisie din baza de date precum în exemplul de mai sus și apoi adunate.

 

2.2.2 Transportul înainte de instalare

Emisiile de transport înainte de instalare provin de la transportul cuplajelor din Germania în Polonia, precum și de la transportul tuburilor, cuplajelor și a căminelor de vizitare de la fabrica poloneză la locul de instalare din Varșovia.

 

Figure 4: Activităţile de transport înainte de instalare

fig-4

Distanța dintre fabrica germană (situata în Neubrandenburg) și fabrica poloneză (situată în Dabrowa Górnicza) este de 750 km. Un necesar de 130 de camioane a fost determinat pentru a transporta cuplajele către fabrica poloneză (emisii tone-km). Călătoriile de retur ale camioanelor goale au fost incluse în calcul (emisii vehicul-km). Distanța dintre fabrica poloneză și site-ul de instalare din Varșovia este de 315 km. Un necesar de 650 de camioane a fost determinat pentru transportul tuburilor cu cuplaje de la fabrica până la site-ul de instalare iar un necesar de 24 de camioane a fost determinat pentru transportul căminelor de vizitare (emisii tone-km). În mod similar, drumurile de retur ale camioanelor goale au fost incluse în calcul (emisii vehicul-kilometru). Transportul materiilor prime de la furnizori către fabricile din Germania, respectiv din Polonia a fost, de asemenea, inclus în calcul.

 

Exemplu de calcul

Distanţa (tkm) x FE factor de emisie camion (kg CO2-e  /tkm)  + Distanţa (vkm) x FE factor de emisie camion (kg CO2-e  /vkm)  = Emisii CO2-echivalent

 

Distanţele sunt multiplicate cu factorul de emisie din baza de date precum în exemplul de mai sus și apoi adunate.

Distanţa (tkm) = Distanţa parcursă de camioanele încărcate (emisii tone-km)

Distanţa (vkm) = Distanţa parcursa de camioanele descărcate (emisii vehicul-km)

2.2.3 Activităţile de instalare

Instalarea se referă la lucrările pregătitoare pentru montarea de conducte și cămine de vizitare, instalarea propriu-zisă, precum și lucrările de închidere de şantier. Emisiile de CO2 au fost determinate pe baza calculelor efectuate conform Catalogului polonez al cheltuielilor de capital (KNR). Ambele scenarii (cu săpătură deschisă și fără săpătură) au fost calculate pe baza KNR. Modelele acestor calcule sunt explicate în continuare în acest capitol.

Instalarea fără săpătură

Modelul de instalare fără săpătură este împărțit în continuare în patru elemente de calcul: (i)  pregătirea camerelor de intrare, (ii) evacuarea apei freatice (iii) săpătura tunelelor prin forare (microtunneling), inclusiv instalarea căminelor de vizitare și (iv) manipularea vegetaţiei (arbori).

 

Figura 5: Etape pentru instalarea fără săpătură (tip jacking)

fig-5

Fiecare dintre aceste elemente a fost detaliat, conform KNR, pe echipamente și consumuri specifice (ex. energie electrică, diesel sau benzină).

 

Exemplu de calcul pentru un agregat electric:

Număr total de ore de operare (h) x Puterea echipamentului (kW) x FE factor de emisie electricitate (kg CO2-e /kWh)   = Emisii CO2-echivalent

 

 

Consumurile sunt multiplicate cu factorul de emisie din baza de date precum în exemplul de mai sus și apoi adunate.

Număr total de ore de operare (h) = Numărul total de ore necesar pentru a indeplini sarcina de lucru cu respectivul echipament.

 

Instalarea cu săpătură deschisă

Instalarea cu săpătură deschisă se calculează în mod similar scenariului fără săpătură. Aceeași abordare este utilizată, în confomitate cu KNR.

 

Figura 6: Etape pentru instalarea cu săpătură deschisă

fig-6

Modelul de instalare cu săpătură deschisă este împărțit în continuare în cinci elemente de calcul: (i)  pregătirea tranşeelor, (ii) evacuarea apei freatice (iii) instalarea tuburilor şi a căminelor de vizitare (iv) manipularea vegetaţiei (arbori) și (v) reabilitarea după instalare. Scenariul cu săpătură deschisă include un element suplimentar în raport cu scenariul fără săpătură. Acest lucru rezidă în diferențele dintre metodele de instalare: în timp ce activitățile fără săpătură se concentrează în subteran, instalarea cu săpătură deschisă este desfăşurată la  suprafață; prin urmare, vor rezulta pertubări mai mari și va fi nevoie o etapă suplimentară de reabilitare a peisajului deteriorat și a infrastructurii.

 

2.2.4 Traficul

Traficul a fost măsurat pentru cei 2,54 km cu șase benzi de pe Strada Modlińska. Măsurătorile au fost organizate la fața locului în iunie 2010 (în timpul lucrărilor de construcție) și în februarie 2011 (după finalizarea lucrărilor). olumele de trafic au fost evaluate în urma monitorizării traficului. Traficul zilnic mediu anual (nota: echivalentul în engleza al „Annual average daily traffic”, AADT) reprezintă volumul total al traficului rutier al vehiculelor timp de un an împărțit la 365 de zile. AADT este folosit pentru a măsura cât de aglomerat este un drum. Pe baza calculelor KNR (Registrul polonez al cheltuielilor de capital), numărul de zile estimat pentru finalizarea lucrărilor de pe Strada Modlińska a fost de 300 zile pentru calculul fără săpătură și de 350 de zile pentru cel cu săpătură deschisă. În cazul instalației cu săpătură deschisă estimarea este foarte optimistă, plecând de la premiza că lucrarea este executată simultan pe toate secţiunile proiectului. În practică, numărul real de zile până la finalizare poate fi mult mai mare.

 

La aceasta se adugă și presupunerea că maxim o bandă pe sens a fost blocată de-a lungul secțiunii de 2,54 km pentru ambele scenarii. În scenariul realizat, cel fără săpătură, o bandă pe sens a fost blocată pe secţiuni de lucru; în scenariul cu săpătură deschisă, se estimează că o bandă pe sens ar fi blocată pentru întreaga lungime a celor 2,54 km.

 

Exemplu de calcul pentru maşini personale:

 

AADT maşini personale (masini / zi) x Număr zile (zile) x Distanţa (km) x FE factor de emisie maşini personale (kg CO2-e /km) = Emisii CO2-echivalent

 

Valorile de trafic sunt multiplicate cu factorul de emisie din baza de date precum în exemplul de mai sus și apoi adunate.

 

AADT mașini personale (valoare măsurată) = Trafic mediu zilnic anual determinat prin măsurători la fața locului.

Număr de zile (zile) = numărul total de zile în care traficul a fost afectat pe secţiunea de 2,54 km al străzii Modlińska.

  1. REZULTATE

 

3.1 Emisiile totale de CO2

 

Conform modelului de calcul, emisiile totale de CO2 includ suma emisiilor de dioxid de carbon din (a) producţie, (b) transportul înainte de instalare, (c) instalarea și (d) traficul pentru ambele scenarii (fără săpătură și cu săpătură deschisă). După cum se vede în Figura 7, emisiile totale de CO2 generate de scenariul cu săpătură deschisă sunt de aproape patru ori mai mari în raport cu emisiile scenariului fără săpătură.

Figura 7: Rezultate finale

fig-7

 

Emisii dioxid de carbon pentru scenariul fără săpătură (tip jacking)
Emisii dioxid de carbon pentru scenariul cu săpătură deschisă

 

Figura 8: Rezultate detailate

 fig-8

Privind mai în detaliu cele patru faze principale de calcul (Figura 8), se poate observa că emisiile de CO2 ale etapei de instalare reprezintă de departe cea mai mare sursă de emisii din proiect. Prin urmare, alegerea strategică dintre instalarea fără săpătură (tip jacking) și cu săpătură deschisă are un impact semnificativ asupra emisiilor de dioxid de carbon, aproape indiferent de cât de eficiente sunt activitățile de producție și de transport înainte de instalare. Analiza continuă mai departe prin furnizarea mai multor detalii și comentarii pentru fiecare element de calcul.

 

3.2 Emisiile din producție

 

Emisiile de CO2 provenite din producție sunt mai mari în cazul scenariului fără săpătură în raport cu cel cu săpătură deschisă. Principalul motiv este că pentru instalarea fără săpătură  este nevoie de conducte mai rezistente la forţa de presare. Acest lucru implică o energie și un consum de materii prime mai mare, pentru a îndeplini cerințele mai sofisticate de proiectare a tuburilor.

3.3 Transportul înaintea instalării

 

Emisiile CO2 pentru activităţile de transport înaintea instalării includ transportul de materii prime la fabrica poloneză și germană, precum și transportul de cuplaje din Germania în Polonia și transportul tuburilor cu cuplaje și a căminelor de vizitare în Polonia, de la fabrică la locul de instalare. Emisiile din scenariul fără săpătură sunt mai mari în comparație cu cele din scenariul cu săpătură deschisă.

Una dintre principalele diferențe este determinată de o ipoteză de calcul. Pentru scenariul fără săpătură tuburile au fost fabricate cu o lungime de 6 metri și apoi tăiate în bucăți de 3 metri. Pentru scenariul cu săpătură deschisă s-a presupus că nu vor fi necesare conducte mai scurte. Prin urmare, numai jumătate din numărul de cuplaje a fost calculat pentru scenariul cu săpătură deschisă; acest lucru înseamnă că mai puține camioane ar fi necesare pentru transport. În cazul în care tuburi de trei metri ar fi considerate pentru scenariul cu săpătură deschisă, atunci  emisiile de carbon pentru transportul înaintea instalării ar fi fost similare pentru ambele scenarii.

3.4 Emisiile de la instalare

 

Etapa de instalare reprezintă sursa cea mai importantă de emisii de CO2 pentru proiectul Czajka I. Activitățile sunt detaliate în patru elemente de calcul pentru scenariul fără săpătură și cinci elemente de calcul pentru scenariul cu săpătură deschisă (a se vedea subcapitolul 2.2.3 Activităţile de instalare). Scenariul cu săpătură deschisă ar fi generat de patru ori mai multe emisii decât scenariul fără săpătură. În plus, ar trebui remarcat faptul că scenariul cu săpătură deschisă implică de asemenea mai mult efort pentru a reabilita structurile adiacente. Potrivit lui Tardiff (2009), tranșeele săpate lângă o suprafață pavată îi vor reduce durata de viață cu cel puțin 30%. Potrivit lui Jung și Shina (2004), durata de viață a suprafeței pavate se poate reduce și cu 40% în cazul săpăturii deschise. Figura de mai jos detaliază elementele de calcul pentru ambele scenarii. Etapele de pregatire a camerelor de intrare (pentru scenariul tip jacking), respectiv a tranşeelor (pentru scenariul cu săpătură deschisă), de evacuare a apei freatice și microtunneling, respectiv instalare a tuburilor generează cele mai multe emisii. Etapa de pregatire a tranşeelor pentru săpătura deschisă reprezintă de departe cel mai mare generator de emisii.

 

Figura 9: Detalii emisii CO2 la instalare

fig-9 

3.5 Emisiile din trafic

 

Emisiile de CO2 din trafic sunt axate pe secţiunea cu șase benzi de 2,54 km a străzii Modlińska din Varșovia. Măsurători la fața locului au fost organizate în timpul lucrărilor de construcție (scenariul tip jacking) precum și după finalizarea lucrărilor (în condiţii de trafic normal). Emisiile de CO2 din scenariul cu săpătură deschisă au fost determinate pe baza calculelor KNR și pe baza cercetării bibliografiei de specialitate. În figura 10 de mai jos sunt comparate emisiile de CO2 pentru cele trei situații: trafic normal, trafic pentru scenariul fără săpătură și trafic pentru scenariul cu săpătură deschisă.

Se poate observa că emisiile de CO2 au fost sensibil mai mari în cazul instalării fără săpătură în raport cu traficul normal. Cu toate acestea, în cazul scenariului cu săpătură deschisă  emisiile de CO2 ar fi de aproximativ 3,5 mai mari comparativ cu instalarea tip jacking și de aproape patru ori (3,8) mai mari comparativ cu traficul normal. Emisiile din trafic indică faptul că metoda de instalare fără săpătură (tip jacking) aduce beneficii majore prin prevenirea întârzierilor și a rutelor ocolitoare, în comparație cu metodele tradiţionale de instalare. În plus, ar trebui considerate costurile economice și sociale suplimentare asociate cu săpătura deschisă, cum ar fi nivelul sporit de zgomot de şantier și limitarea parţială sau totală a accesului în zonele adiacente lucrărilor.

Figura 10: Emisii CO2 din trafic

fig-10

Potrivit unui studiu din anul 2004 prezentat de către Societatea nord-americană pentru tehnologie fără săpătură (NASTT), metodele cu săpătură deschisă prezintă costuri deosebite în special în zonele urbane aglomerate. Najafi și Gokhale (2004) remarcă faptul că locuitorii și economia locală suportă costurile indirecte legate de creșterea aglomerării în trafic sau asociate rutelor ocolitoare (ex. timp suplimentar în trafic, consum de combustibil, întreținere, reparații și depreciere a vehiculelor).

  1. CONCLUZII

 

Pe baza calculelor și a analizei se poate concluziona faptul că pentru Proiectul Czajka I utilizarea tehnologiei fără săpătură (tip jacking) reprezintă o alegere mai bună pentru mediul înconjurător cu privire la schimbarile climatice în comparație cu scenariul cu săpătură deschisă. Așadar, s-a putut valida faptul că municpalitatea din Varşovia a luat o alegere strategică pozitivă atunci când a ales soluția fără săpătură (tip jacking) pentru reabilitarea instalației de tratare a apei reziduale Czajka.

Emisiile totale de CO2 pentru scenariul cu săpătură deschisă sunt aproape de patru ori mai mari în comparație cu emisiile de CO2 aferente scenariului fără săpătura. Astfel, spre exemplu, au putut fi evitate emisiile de CO2 generate într-un an de ~104.430 autoturisme personale.

 

Emisiile de CO2 din activitățile de producție sunt mai mari în cazul scenariului fără săpătură în comparație cu scenariul cu săpătura deschisă. Pentru instalarea fără săpătură  este nevoie de conducte mai rezistente la forţa de presare. Acest lucru implică o energie și un consum de materii prime mai mare, în scopul de a îndeplini cerințele mai sofisticate de proiectare a tuburilor.

 

Pentru activităţile de transport înaintea instalării, emisiile din scenariul fără săpătură sunt mai mari în comparație cu cele din scenariul cu săpătură deschisă (ţinând cont însa de ipoteza de calcul).

 

Emisiile de la etapa de instalare reprezintă sursa cea mai importantă de emisii de CO2. Scenariul cu săpătură deschisă ar fi generat de patru ori mai multe emisii decât scenariul fără săpătură. Etapa de pregătire a tranşeelor pentru săpătura deschisă este de departe cel mai mare generator de emisii de dioxid de carbon.

Referitor la secţiunea de 2,54 km a străzii Modlińska, în cazul scenariului cu săpătură deschisă emisiile de CO2 ar fi de aproximativ 3,5 mai mari comparativ cu instalarea tip jacking și de aproape patru ori (3,8) mai mari comparativ cu traficul normal.

 

Notă: Societatea germana pentru tehnologia fără săpătură (GSTT) a verificat prezentul studiul și a validat metodologia de calcul și rezultatele acestuia. Acest articol reprezinta un rezumat al studiului amprentei de carbon. Detalii suplimentare se pot obtine la info@hobas.com sau la adresa de internet www.hobas.com.

 

 

  1. BIBLIOGRAFIE

 

  • Anna Hedlund-Åström, „Hotel Module în Glassfiber Sandwich, Environmental Study“, KTH Machine Design, Stockholm, Suedia, 2008, pp. 13

 

  • Martin Patel, „Closing carbon cycles“, Proefschrift Universiteit Utrecht, Utrecht, Olanda, 1999, pp.76

 

  • Environmental Protection Agency EPA, AP 42, Fifth Edition, Volume I Chapter 4: Evaporation Loss Sources, 4.4 Polyester Resin Plastic Products Fabrication, USA, 2008, Table 4.4-2
  • Territory and Municipal Services (TAMS), Design standards for urban infrastructure – Chapter 6, Latest version, Canberra City ACT 2601, Canberra, Australia, pp.9
  • Yeun J. Jung, Sunil K. Sinha, „Trenchless Technology: An Efficient and Environmentally Sound Approach for Underground Municipal Pipeline Infrastructure Systems”, No Dig 2004, New Orleans, USA, pp. 1, 7.
  • Bush, G and Simonson, J, „Rehabilitation of underground water and sewer lines. The costs beyond the bid”, University of Houston, Texas, USA, 2001
  • Mohammad Najafi, Sanjiv Gokhale, „Trenchless technology – Pipeline and utility design, construction and renewal”, McGraw-Hill Books, New York, USA, 2004, pp. 33
  • PG Boulter, T J Barlow, S Latham, I S McCrae, “Emission Factors 2009, Report 1- A review of methods for determining hot exhaust emission factors for road vehicles”, TRL Limited, Marea Britanie, 2009, pp. 40
  • Asian Development Bank, Independent Evaluation Department, “Reducing carbon Emissions from Transport Projects”, July 2010, pp. 18
  • Matthew Barth and Kanok Boriboonsomsin, „Traffic congestion and greenhouse gas“, Access – Transportation research at the University of California, California, USA, 2009, pp. 5
  • Sangjun Park and Hesham Rakha, „Energy and environmental impact of roadway grades”, Department of Civil and Environmental Engineering, Virginia Tech, Blacksburg, USA, 2005, pp. 14
  • Isabel Tardiff, Center of Expertise and Research on Infrastructure în Urban Areas, „How to take advantage of green thinking to get more funding for infrastructure”, Paper Presented at the NASTT and ISTT No-Dig Show 2009, Montreal, Canada, 2009, pp. 6.