Ne bucură  faptul că ați  acceptat  acest  interviu  pentru cititorii  revistei  Detectivii  Apei  Pierdute.

Anul acesta se împlinesc zece ani,  (deci suntem la a zece ediție a concursului de detecții  pierderi  apă) de când ați  organizat primul concurs de detecții  pierderi  apă din România

“ Dacă în pierderi de apă ar fi o rețetă sigur nimeni nu ar mai avea pierderi .”

Gheorghe Sava

Fotografia postată de Gheorghe Sava.

DAP – Pentru a vă cunoaște  mai bine spuneți-ne câteva lucruri despre   dv.

Numele neu este Sava Gheorghe și  am 56 ani , sunt inginer și lucrez în apă-canal din 2004 an în care alături de Leitner Ioan, Matus Bela, Cati Cojocaru și alții am înființat Apaserv Satu Mare SA .

Am ocupat pe rând din 2004 posturile de Director tehnic iar mai apoi când s-a înființat postul de Director General adjunct am avut onoarea să-l ocup. Am fost în 2013 și Director general  interimar , iar după  schimbarea conducerii  am preluat postul de șef uzină apă pe care îl ocup în prezent.

DAP – Dv aveți funcții de conducere . Care sunt mentorii dv. în domeniul lidershipului ? Ce cărți interesante ne puteți sugera ? Ce citat preferat  aveți ?

Mentorul meu în apă-canal a fost chiar colegul și prietenul meu Leitner Ioan.

Am apreciat însa mereu , si am avut de învățat de la mari directori din  România cum ar fi   dl. Vlaicu  de la Timișoara , dl . Ciatarâş de la Cluj,  dl  Stroe de la Constanța si alții.

În pierderi de apă este clar că Andy Bowden din Anglia a fost mentorul meu,  dumnealui  este cel care a fost Consultant FOPIP 1 în România și căruia i-am împărtașit în premieră idea acestui concurs.

Nu vă sugerez cărți tehnice deoarece toată viața studiem , vă sugerez în schimb să recitiți cu alți ochi cărti dragi tuturor pe care aproape sigur  le-ați mai citit  si  care sunt de recitit la orice vârstă  și anume Amintiri din copilărie de Ion Creangă, iar  de Alexandre Dumas,  Cei trei mușchetari    respectiv  Contele de Monte Cristo.

Citate  imi plac in mod deosebit  unul de

Nicolae Iorga   – „Înțelepciunea vieții e simplă: Fă ca pe unde ai trecut tu să fie mai bine decât înainte.”

si unul de    George Bernard Shaw –  „Este foarte periculos să fii sincer, în condițiile în care nu ești prost.”

 

DAP – Cum ați ales să lucrați în domeniul apei ?

În 2014 erau probleme mari la regia de apă. Am pus și eu umărul alături de colegii mei  la refacere , dar sincer să fiu credeam că acest domeniu va fi pentru mine doar o escală în drumul spre guvern, din păcate sau spre norocul meu a început să-mi placă și am început să pun suflet fiind cum am spus și unul din membrii fondatori ai Apaserv Satu Mare SA lucru care nu se poate uita.

 

DAP – Când ați conștientizat problema  pierderii de apă ?

Cu adevărat am conștientizat când  unul din cele 5 criterii de performanață din contractual de delegare a fost  introdus pierderile de apă,  criteriu important și în accesarea de fonduri europene, fiecare operator cred că are acest criteriu de performanță de îndeplinit.

DAP – Concursul de detecții pierderi apă a devenit un eveniment foarte așteptat. Ne puteți povesti cum v-a venit  idea realizării unui astfel de eveniment ? De la ce a pornit totul și cum au evoluat lucrurile ? Mai există astfel de evenimente și în alte  țări ?

Mă întebam mereu cum să fac să se audă de bine și despre Satu Mare la nivel național si nu numai . Un prieten drag mie mi-a spus că dacă vreau să apar ca știre pe național trebuie să fac ceva rău deoarece televiziunile caută doar scandal. Eu însă am încercat să apar făcând ceva bun, ceva ce cred că era foarte necesar în acel moment.  Din păcate deși am mediatizat atunci mult acest eveniment și am avut participare de excepție, atât ca juriu cât și companiile mari de apă, nu am apărut decât pe zona  Transilvania deci regional și local.

Ideea mi-a venit la Sibiu la un seminar de pierderi de apă pe Fopip 1 susținut  de Andy B. consultant din Anglia. I-am spus  acestuia ce doresc sa fac si a rămas încântat, promițând chiar că va veni în juriu , cum de fapt a făcut ani la rând.

M-a încurajat  și spunându-mi  că nu știe să mai existe asa ceva în Europa. Eram însă realist că marile companii nu vor veni  dacă îi invită doar Satu Mare, așa că l-am rugat să facă și el loby la dl Ciomoș presedintele ARA de atunci ,care putea să mobilize  companiile și putea asigura  continuitate concursului.

Dl Ciomos  a ascultat,  a tăcut puțin, și în acea zi nu am mai scăpat de dânsul .

La sunat chiar și pe colegul meu Leitner care era dir . general  și  a insistat să-l organizăm cât mai repede la Satu Mare , asigurându-ne  că avem tot sprijinul și susținerea dumnealui  necondiționat, lucru care s-a și întâmplat.

DAP – Cum a decurs  organizarea  primei  ediții ? Câte echipe au avut  curaj de a se prezenta la o ediție despre care nu se știa “cu ce se mănâncă” ? Cum i-ați  convins  să  participe ?

Organizarea a decurs bine deși timpul de pregătire a fost unul scurt. Foarte mulți colegi de la Apaserv Satu Mare și-au dat concursul la organizare și le mulțumesc și azi pentru asta mai ales că era ceva nou , ceva ce nimeni nu mai făcuse.

Inițial am conceput programul pentru  6 echipaje, exista frica de neprevăzut, am fost puțin descumpăniți când s-au mai înscris 3 echipaje în ultima clipă printre care chiar câștigătorii de la Timișoara. Dar ne-am descurcat.  Am avut sprijinul  necondiționat așa cum a promis  regretatul  președinte ARA – Vasile Ciomoș  care a mobilizat și el o parte din echipaje, altfel probabil ar fi fost mult mai greu. La acea vreme nu toți operatorii aveau  autolaboratoare și nu erau tocmai interesați de astfel de deplasări.

Nume grele de societăţi au participat şi anume ( în ordinea tragerii la sorţi):

–              S.C. Compania Aquaserv Mureş

–              S.C. Compania de apă Someş S.A. Cluj

–              S.C Apa Nova S.A. Bucureşti

–              S.C. Apa-Canal Sibiu

–              S.C. Aquatim S.A. Timişoara

–              S.C. Apa-Canal 2000 S.A. Argeş

–              Apa Vital Iaşi

–              Compania de apă Braşov

–              Apă Buzău

DAP – Cum ați ales probele pentru acest concurs ? Cine s-a implicat în organizarea lui ? Cine a fost  în  juriu   și cum au reacționat la acestă idee?

Dl Ciomoș si dl Leitner s-au implicat foarte mult. Ei au insistat să facem cât mai repede acest concurs, dar cum bine știti trebuiau găsite și spargeri bune. Noi nu aveam decât un defect  real , așa că am improvizat.

M-am gândit să verific  vigilența  concurenților  cu  un traseu fără defect într-o zona mai puțin circulate a orașului unde nu trebuia oprită circulația.

Deoarece în timp la canalele termice descoperisem erori de măsurare am ales și o astfel de eroare .

Apoi m-am gândit că așa cum eu am făcut o strategie de reducere a pierderilor  și ceilalți colegi de la celelalte companii au făcut ,iar susținerea în fața celorlalți și un schimb de astfel de strategii la care s-a muncit mult, nu putea să fie decât benefic tuturor .

La  acest concurs în opinia mea toți am avut de câștigat, inclusiv  cei care au participat înafara concursului dorind să-și achiziționeze autolaboratoare și să-și facă strategii. Să primesti strategii diferite gata făcute era un lucru extraordinar la acea vreme.

Juriul adus de dl Ciomoș a fost unul de excepție și toți am fost onorați să avem printe noi pe   dl. Prof. MĂNESCU ALEXANDRU preşedinte CPPDA,   dl. ANDY BOWDEN consultat FOPIP I din Anglia care a susținut ideea din prima clipă, dl. RICHARD NOAKES consultant FOPIP II din Anglia . Aceștia au mai onorat invitația D-lui Ciomoș și au mai participat și în alți ani în juriu, deci clar că le-a plăcut idea.

 

DAP – Care a fost scopul pentru care ați propus acest concurs ? Ați atins acest obiectiv ? Care credeți că este viitorul său ? În ce direcție ar trebui să se îndrepte?

Scopul a fost unul simplu, să se cunoască cei din acest domeniu, să schimbe informații, să se perfecționeze în continuare și de ce nu să se imprietenească și să socializeze.

Cert obiectivul a fost atins și chiar și  dv ați ajutat mult la asta înfiintând revista  Detectivii Apei Pierdute  și aducând  mereu noutăți în domeniu.

Sunt sigur că acest concurs are un viitor bun, dacă a rezistat până acum va mai rezista mult timp și de acum înnainte, ( bineînțeles cu sprijinul ARA și al Detectivilor Apei Pierdute)  Sigur  vor fi mereu  colegi pe care îi ve-ți stimula să gândească și să-l dezvolte în continuare.

Ceea ce faceți dv. prin informare continuă în Detectivii Apei Pierdute  este un lucru foarte bun, un sprijin deosebit.

DAP – Care este numele pe care ar trebui sî îl poarte acest concurs ? De ce ?

Imagini pentru vasile ciomos

Credeam că este clar pentru toată lumea că acest concurs trebuie să se cheme  Vasile Ciomoș , cel care aproape ne-a impus să organizam prima ediție (daca tot am avut ideea ).

Tot dânsul ne-a ajutat și să avem echipaje suficiente și țări ,precum și un juriu de excepție.  Dânsul a propus apoi sa fie organizat în fiecare an următor de compania câștigătoare fiind sigur  că așa va avea continuitate, asta  deoarece câștigătorii nu se pot face de râs și să nu-l organizeze chiar mai bine.

Tot dânsul l-a patronat și susținut în fiecare an cât a trăit onorând cu prezența sa fiecare ediție, fără dânsul acest concurs sigur nu se organiza nici atât de rapid și nici nu cred ar fi avut  continuitate .

Vă amintesc că au existat câțiva ani mai grei, chiar dificili când totusi Dl Ciomoș a reușit să mobilizeze companiile deși acestea nu-și prea  mai  permireau astfel de deplasari .

Nu pot spune că ARA nu a  continuat să sprijine acest eveniment după dispariția prematură a d-lui Ciomos, din contra îi felicit pe dl. președinte Stroe și pe d-l  Lăcătușu,   dar trebuie să fim corecți și conștienți că fără dl Ciomoș acest concurs nu ajungea probabil nici la ediția a doua.

DAP – Ne puteți povesti o întâmplare “educativă”de la acest   concurs ?

Canalul termic a semnalizat eroare pentru echipaje.

Toti am aflat acest lucru iar în anii care au urmat probabil toți au ținut cont de el, deci clar că a fost ceva educative.

Ar mai fi și schimbul de strategii care a fost o întâmplare  extraordinar  de educativă în opinia mea. Toți am primit  ceva bun de la ceilalți gratis și fără să facem nimic. În aceste strategii sunt lucruri deosebite care încununează munca și efortul  fiecărei companii în mai mulți ani. Din fiecare se putea învăța câte ceva.

Nu vă dați seama de cât de important a fost acest lucru!

DAP – Pentru 3 zile ați avut la dispoziție mai multe echipaje și dotări de ultimă generație. Cu cât s-au redus pierderile de apă în Satu Mare în urma acestui concurs ?

Nu am urmărit reducerea pierderilor în cele 3 zile, deși sincer ne-am gândit inițial să profităm și să împărțim  orașul celorlalte  echipaje (să scăpăm de pierderi).

Dar atunci nu mai era concurs, era doar ajutor reciproc, deși nu este o idee tocmai rea.

DAP— Ce puteți  spune despre avariile identificate  înainte de concurs de echipa dv, avariile de la concurs si  mai ales despre  avariile NEIDENTIFICATE  …

Cum am spus anterior  a existat  acel canal termic care indica eroare.

Am solicitat furnizorului de echipamente să ne explice  – de ce toate echipele au indicat avarie în zona care nu avea avarie?

A promis că se va documenta la constructor dar din pacate nu a dat un raspuns nici măcar la concursul din anul următor.

DAP – Care credeți că sunt pașii  pe care ar trebui să îi facem pentru a diminua pierderile de apă ?

Pașii sunt mulți și variați.

Cel mai important lucru îl consider scăderea presiunii la uzină și contorizarea tuturor consumatorilor. Asta dacă dorim rezultate vizibile rapide.

Scăderea presiunii  la noi a am avut rezultate deosebite, prin scăderea  presiunii   am realizat economii de apă mari la aproximativ aceeași  cantitate de apă facturată și același consum  l/om .

Prin asta am reușit și o  economie consistentă de energie. Uzura, scăderea nr. de spargeri etc. , acest lucru trebuie făcut însă cu o mare atenție în funcție de orele de consum  și în anumite limite fără a perturba  rețeaua și a nemulțumi  clienții.

Deci nu este un lucru ușor  (bineânțeles trebuie  rezolvate și eventualele  scăderi  de presiune în anumite puncte ale rețelei , dar asta se face local acolo unde sun reclamații și diferit de la caz la caz.

Aici discuția este ceva mai lungă), eu aș face și  un program de verificare a vanelor, știm că acestea pot produce mari perturbări în rețea, aș sigila de comun acord cu pompierii hidranții cu ceva ce să nu poată fi deschis decât de către noi sau ei,… dar acestea nu sunt pași, sunt lucruri pe care eu le-aș face cât mai repede, apoi aș mai face multe altele dar din pacate am lungit și așa prea mult interviul.

 

DAP – În Ungaria, Germania, UK,etc. companiile de apă au echipe proprii de depistat  pierderi dar apelează și la firme private. O firmă privată în domeniul detecției pierderilor de apă ar  putea fi o soluție la  a identifica și localiza mai multe avarii decât solutiile utilizate acum ?

Cred că da.

Ca manager am învățat că serviciile care crează probleme pentru companie și știrbesc imaginea ar trebui externalizate.  Pierderile mari de apă sunt un criteriu de performanță obligatoriu la companii și pot  creea mari neajunsuri și neplăceri.

Daca aș avea o firmă privată mi-aș face proprii mei pași ( cum ați spus dumneavoastră) care ar fi mulți și diferiți de la o localitate la alta.

Știți cum este  mai întâi vine doctorul , acesta analizează sistemul din toate punctele de vedere, vede istoria lui  iși face o imagine cât mai clară și abia apoi iși schițează pașii care însă pot fi mereu alții.

Cum am mai spus pașii depind de mulți factori, dar cred că ar fi o provocare să mă asociez într-o asfel de firmă privată și sigur am fi mai competitivi dacă am avea un procent din reduceri,. Companiile trebuie însă să înțeleagă că ce nu au reușit ele în 10 ani  nu se va realiza în câteva luni de nimeni.

Dacă în pierderi de apă ar fi o rețetă sigur nimeni nu ar mai avea pierderi .

DAP  -La ediția a treia a concursului  ați propus să se dezbată și termenii din BALANȚA APEI. Ce alte sugestii de îmbunătățire aveți pentru viitoarele ediții ?

Nu mai am de 4 ani în subordine pierderile deși am reuși să le reduc mult și în acești ani. Cred însă că Balanța apei trebuie mereu defalcată cât mai amănunțit, ea nu va fi însă niciodata identică  cu cea a altor companii, de aceea pierderile de apă rămân o enigma.

Reducem undeva , ele cresc altundeva.

Idea  ajutorului  reciproc  regional  cred că poate  fi  încercată, iar dacă aveți curaj și voință puteți încerca  și cu mai multe companii.

DAP – Considerați că ar fi oportun pentru operatorii de apă  să organizeze aceste venimente în localitățile unde au cele mai mari  probleme legate de pierderile de apă astfel încât toți participanții să vină cu idei și soluții pe care să le aplice și astfel să reușească  rezolvarea problemei ?

Am spus anterior că în opinia mea atunci nu mai este concurs , este ajutor reciproc. Cred că acest lucru s-ar putea totuși  încerca  regional, sau pe bazine hidrografice cum se doreste regionalizarea în viitor.

Prea multe echipaje însă trimise în zone diferite ale unui operator poate fi sau nu un lucru benefic.

Unii sunt mai buni, alții nu vor să facă efort în plus, etc., dar este doar o simplă  părere ( dacă va fi un succes veți fi apreciați, dacă va fi un eșec veți fi criticați.)

DAP – Dacă ar fi să ne lăsați un singur sfat pentru cei care se ocupă de managementul pierderilor de apă care ar fi acesta ?

GS –  Dacă nu este convins încă, convingeți voi directorul general că sunteți  foarte importanți pentru companie, astfel  veți  primi sprijin mai mare și ve-ți  fi retibuiti și mult mai bine,  poate chiar proporțional cu procentul  cu care scădeți  pierderile , de fapt cred că pe lâgă salariul fix ar putea fi și astfel de bonusuri.  Mult succes tuturor și s-auzim numai de bine.

Multumim  pentru   amabilitate.

Alin Anchidin

mai 2017