Una dintre problemele majore care afectează companiile de apă din țările din Europa de Est este diferența considerabilă dintre cantitatea de apă introdusă în sistemul de distribuție și cantitatea de apă facturată pentru consumatori (denumită și Apa care Nu Aduce Venituri – „ANAV”). Nivelurile ridicate ale ANAV reflectă cantități semnificative de apă pierdută prin scurgeri, sau care nu este facturată clienților, sau ambele. Ea afectează în mod serios viabilitatea financiară a companiilor de apă prin venituri pierdute și costuri operaționale crescute.

Deși nu este eficient economic să se elimine toate pierderile de apă, reducerea cu 25% a nivelului actual al pierderilor în zona Europei de Est pare să fie o țintă realistă, în condițiile în care media depășește 50%. Această reducere ar putea genera venituri suplimentare, reduceri de costuri și ar putea contribui la deservirea unui număr suplimentar de persoane fără investiții noi în instalațiile de producție, fără a crește consumul de apă brută, resursă care este limitată.În acest context, în luna februarie, Banca Mondială în cooperare cu Asociația Română a Apei a organizat la București, pentru țările din regiunea Dunării și a Europei de Est, un atelier de lucru dedicat conceptului contractelor bazate pe performanță (CBP) privind reducerea apei care nu aduce venituri, contracte ce sunt realizate de entități private. În cadrul evenimentului au fost remarcate și dezbătute aspecte relevante referitoare la timpul de recuperare a investițiilor, caracteristicile acestor tipuri de contracte și factorii care le influențează.În mod frecvent, specialiștii afirmă că activitățile de reducere a apei care nu aduce venituri, au o perioadă de recuperare a investiției rapidă.

Deși acest lucru poate fi adesea adevărat și se întâmplă cel mai des în cazul reducerii pierderilor comerciale, o altă problemă importantă ilustrată de studiile de caz este aceea că reducerea pierderilor fizice necesită investiții semnificative de capital. Contractele de servicii bazate pe performanță pentru a reduce pierderile fizice au incluse bugete semnificative pentru investiții și lucrări în teren, cum ar fi repararea avariilor și instalarea contoarelor sau a vanelor. Conform experților Băncii Mondiale, din datele provenite din setul limitat de proiecte se arată că, cheltuiala medie pentru reducerea pierderilor fizice este de 500 – 700 de euro pentru 1 m³/zi. Acest cost este mult mai mic pentru pierderile comerciale.

 

În tabelul 1 sunt prezentate perioadele de recuperare orientativă a investiției în funcție de tariful practicat.Tinând cont de contextul regional în care proiectele de asistență tehnică derulate de companiile de apă sunt rigide și având un cadru instituțional birocratic, acestea au impact asupra eficienței generale a furnizării serviciilor. Ca urmare este necesară o schimbare de paradigmă, o schimbare care trebuie sa favorizeze obținerea de rezultate durabile bazate pe performanță.Discuțiile purtate între profesioniști în cadrul atelierului de lucru s-au axat pe caracteristicile-cheie pe care Contractele Bazate pe Performanțe trebuie să le îndeplinească, respectiv:• Definirea clară a rezultatelor dorite și a intervalului de timp alocat;• Corelarea corectă dintre atingerea obiectivelor stabilite și remunerația aferentă;• Concentrarea asupra rezultatelor și acordarea unei flexibilități contractantului pentru a decide cum își va atinge obiectivele;• Plata contractorului este făcută doar în cazul în care rezultatele sunt obținute (și, prin urmare, contractorii își asumă riscul de a nu realiza obiectivele).În mod ideal, contractorii au o miză în ceea ce privește depășirea obiectivelor rezultatelor. Contractele bazate pe performanță (CBP) cu privire la managementul ANAV, se concentrează asupra activităților directe și, în mod obișnuit, nu este similară cu preluarea de către sectorul public a unei forțe de muncă suplimentare.

Experții Băncii Mondiale, împreună cu companiile internaționale, au făcut un studiu care arată o mare varietate de servicii și tipuri de contracte ce pot fi utilizate în cazul CBP în sectorul apei.CBP-urile între companiile de apă și contractorii privați se pot concentra pe reducerea pierderilor fizice, a pierderilor comerciale sau a ambelor. Activitățile tipice legate de reducerea pierderilor de apă care pot fi incluse într-un CBP sunt: instalarea SCADA, detectarea și repararea avariilor, înlocuirea țevilor/vanelor, managementul presiunii, stabilirea zonelor de măsurare (DMA), eliminarea conexiunilor ilegale, instalarea contoarelor, calibrarea/înlocuirea/cititul contoarelor.

Realizarea în condiții de tip win-win a unor CBP pentru ANAV trebuie să asigure stimulente eficiente, care depind de următorii factori:

• Stabilirea limitelor de acțiune (a zonelor) – interfața dintre contractor și activitățile operatorului trebuie să fie abordată și stabilită cu atenție;

• Remunerarea/Riscul – obținerea unui echilibru adecvat între plata fixă și cea variabilă, împărțirea echitabilă a riscului;

• Existența unei baze de referință corectă/realistă este critică;

• Obiectivele și performanțele contractuale trebuie să fie în echilibru, între a fi „realizabil” (adică realist) și suficient de ambițios;

• Nivelul de flexibilitate lăsat contractantului trebuie să permită atingerea obiectivului general;

• Sustenabilitate – asigurarea faptului că beneficiile obținute pot fi realizate după o perioadă de funcționare îndelungată și obținerea unei creșteri a eficienței operaționale.

Din punct de vedere instituțional dar și a asigurării sustenabilității, țările din Europa de Est au nevoie de schimbarea modului în care majoritatea utilităților de apă sunt gestionate la nivel operațional. Subfinanțarea sectorului poate fi ajustată prin îmbunătățirea practicilor financiare și operaționale. Experiența pare să existe, în special în sectorul privat, care are dorința de a le împărtăși cu sectorul public la o valoarea justă. Contractul bazat pe performanță pare să fie destul de greu de implementat în cadrul juridic actual din țările din Europa de Est, dar Instituțiile Financiare Internaționale (IFI) active în regiune (BM, BERD, BEI)pot juca un rol crucial în promovarea acestor practici. Deși experiența internațională prezintă rezultate bune, un factor esențial este transferul de know-how între sectorul privat și cel public și, probabil, cel mai important aspect este găsirea unui stimulent potrivit pentru implicarea companiilor de apă publice în astfel de proiecte.

 

Silviu Lacatusu

consilier ARA