…. la un simpozion în Timișoara am auzit o expresie pe care de atunci o reproduc de câte ori am ocazia pentru că o consider a fii reprezentativă pentru activitatea de reducere a pierderilor de apă putând fi chiar mottoul acestei activități
„reducerea pierderilor de apă este o activitate foarte importantă pentru orice operator de apă dar,… întotdeauna se găsește ceva mai important de făcut!!!”
În primul rând vreau să vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia noastră de a ne răspunde la câteva întrebări. Felicitări pentru buna organizare şi buna desfăşurare a concursului de detecţii pierderi apă 2015.
AA-Propun să vă cuoaştem mai bine. Cum vă numiţi, ce funcţie aveţi şi ce departamente coordonaţi?
Bună ziua . Numele meu este Matuz Bela Tiberiu și am o vechime de peste 20 de ani în cadrul societatii. De fapt conform datelor din arhiva societăţii primele contacte cu tratarea şi furnizarea apei în municipiul Satu Mare din familie le-au avut bunicul şi unchiul meu care au fost angajaţii uzinei de gospodărie comunală încă din 1936. Sunt absolvent al Facultăţii de Mecanică ,Cluj promotia 1987 cu studii de masterat în Manegment în 2007 , respectiv doctorand la Universitatea Tehnica Cluj Napoca în domeniul manegmentiului reţelelor de apă. In cadrul societății am deținut diverse poziţii din 2004 fiind inginerul șef al operatorului regional de apă. Dacă în perioada 2004-2013 inginerul șef coordona toate departamentele de producție și exploatare în zona municipiului Satu Mare și a orașelor Ardud și Livada, din 2013 în subordinea inginerului șef se află biroul de detectare pierderi și vizualizare canalizare, biroul de monitorizare pierderi și mai nou din 2015 biroul GIS.
AA-Ne puteţi spune câteva date referitoare la sistemul de distribuţie gestionat de operatorul regional Apaserv Satu Mare?
SC Apaserv Satu Mare deserveste în prezent 36 UAT-uri (87 de localități) ale județului Satu Mare, respectiv 162.206 locuitori, reprezentând 85,71 % din totalul de locuitori ai zonei de alimentare cu apă. Lungimea conductelor de apă aflate în administrarea societății însumează peste 1170 km, iar matreialele din care sunt realizate variază, fiind în funcțiune conducte de fontă, oțel, azbociment, premo, pvc iar începând din anii 1990 majoritatea conductelor sunt executate din pehd. În municipiul Satu Mare peste 60 % din conducte sunt încă din azbociment, iar în ceea ce privește vechimea acestora mai mult de jumătate dintre conductele aflate în exploatare sunt cu durata normată de viaţă depășite!
Presiunea de apă din conducte în general este de 3 bari, ceea ce satisface nevoile cetatenilor . O presiune mai mare în conducte ar genera doar probleme datorită vechimii rețelelor care ar ceda mai usor și ar creste pierderile din rețea. Desigur sunt și zone cu presiune mărită la staţiile de hidrofor, la Tășnad sau Negrești Oaș unde chiar avem reductoare de presiune .
AA-În cadrul operatorului cum este organizată activitatea de detecţii pierderi de apă? Ce structură aţi implementat ?Există un birou NRW? De cine aparţine şi cine îi este subordonat ?Utilizaţi balanţa apei şi indicatorii de performanţa ILI,CARL,UARL?Câte persoane face parte din acest birou şi câte se ocupă cu depistarea în teren a defectelor?
În urmă cu aproximativ un an de zile participând la un simpozion în Timișoara am auzit o expresie pe care de atunci o reproduc de câte ori am ocazia pentru că o consider a fii reprezentativă pentru activitatea de reducere a pierderilor de apă putând fi chiar mottoul acestei activități
„reducerea pierderilor de apă este o activitate foarte importantă pentru orice operator de apa dar,… întotdeauna se găsește ceva mai important de făcut!!!”
Există această percepție generală pentru că de multe ori doar constrângerile venite din partea UE conștientizează managmentul superior că reducerea pierderilor de apă reprezintă implicit și consumuri energetice mai mici, economi de consumabile, conservarea resurselor naturale, costuri de productie mai mici, protectie a mediului înconjurător și duce la creșterea gradului de satisfacție a consumatorilor.
Această activitate necesită multă perseverență iar rezultatele se arată în timp, astfel că pentru cei dornici de rezultate imediate nu prezintă interes, de aceea sunt tentați să trateze activitatea într-un mod superficial. Personalul care desfășoară această activitate trebuie să fie un bun cunoscător al întregii activități, capabil să întocmească strategii de abordare având în vedere că nu există o rețetă de succes în acest domeniu iar problemele diferă semnificativ de la un operator la altul. Inclusiv locul și rolul echipelor de detectare pierderi în structura organizatorică a societatilor de apă și canalizare diferă astfel că nu este lipsit de interes o dezbatere pe această temă, inclusiv interconectivitatea cu alte sectoare de activitate și subordonările care ar trebui să existe.
Revenind la întrebare la SC Apaserv Satu Mare SA există un birou de detectare pierderi şi vizualizare canal care are în componenţă 2 persoane pentru detectarea pierderilor de apă, 2 persoane pentru vizualizarea reţelelor de canalizare şi sunt coordonaţi de un inginer care cunoaşte foarte bine reţelele aflate în exploatarea societăţii. Din câte vă puteţi da seama structura este una minimală , cu toate acestea reuşim să verificăm de două ori pe an structura reţelelor de apă din judeţ, în primul rând prin amplasarea de loggeri. Acolo unde sunt indicii sau suspiciuni de pierderi şi a doua zi reţelele de apă sunt inspectate cu aparatura specifică aflată în dotare.
AA-Care este strategia adoptată în ceea ce priveşte managementul pierderilor de apă ? Cum arată o zi obişnuită a echipelor de detecţii? Ce echipamente utilizaţi?
In primul rand activitatea de detecţie a pierderilor se bazează pe planul anual care prevede verificarea fiecărei reţele de apă . Acest plan este unul mai flexibil stabilind doar săptămâna în care trebuie să aibă loc verificarea, dând posibilitatea ca zilnic să se răspundă şi solicitărilor venite de la sectoarele de exploatare pentru identificarea unor eventuale scurgeri de apă care au fost sesizate prin dispecerat şi care nu au putut fi localizate de către echipele de intervenţie. Echipamentele din dotare sunt achiziţionate de la SEBA KMT din 2005, putin cam învechite dar funcţionează în continuare foarte bine. Avem un aparat Corelux P-1, două aparatre Hydrolux şi data logger cu 45 de loggeri. De aemenea avem un debitmetru mobil dar acesta este folosit doar ocazional, accentul fiind pe celelalte aparate din dotare. Desigur pentru anul viitor ne-am propus să achiziţionăm un corelator de tip nou pentru că, consider că în acest domeniu s-au produs cele mai spectaculoase evoluţii ale aparatelor de detectare a pierderilor de apă.
AA-Ce indicatori de performanţă aveţi pentru această activitate?Eficienţa departamentului de detecţii pierderi apă.
Indicatorii de performanta sunt simpli , realizarea programului de verificare a reţelelor de apă. Reducerea pierderilor de apă este o activitate care nu poate fi realizată doar de biroul de detectare pierderi, acolo doar „se aduc la suprafaţă”, se cunoştientizează amumite pierderi de apă care nu au ieşit la vedere. Diferenţa dintre ANV (apa care nu aduce venit ) şi pierderile de apă din reţea este semnificativă şi acest lucru demonstrează încă o dată dacă mai este cazul că pentru reducerea ANV trebuiesc implicate toate compartimentele de producţie şi exploatare şi nu în ultimul rând cititorii de contoare care trebuie să transmită informaţii cu toate neconcordanţele din teren. Doar o muncă în echipă poate să ducă la reducerea ANV.
AA-Cum gestionaţi pierderile de apă descoperite ?
Toate defectele descoperite sunt notificate şi transmise secţiilor de exploatare. Pentru a nu deveni un compartiment care să raporteze realizările sau nerealizările secţiilor de exploatare am făcut o adresă de email unde sunt trecute toate defecţiunile comunicate cu data şi ora comunicării. Accesul la link-ul respectiv îl are conducerea societăţii şi toţi cei implicaţi în rezolvarea defectelor dar de operat în baza de date se poate doar de la biroul de vizualizări pierderi. Astfel comfirmarea reparării defectelor trebuie raportată prin email la biroul de vizualizare care pe baza confirmărilor completează data şi ora remedierii defecţiunii, evidenţiind durata scursă de la momentul anunţării până la transmiterea emailului de confirmare a terminării remedierii defectului.
AA-Utilizaţi sisteme de modelare hidraulică a reţelelor? O folosiţi şi pentru a identifica zone de presiune mari, zone care ar putea avea pierderi, reabilitări de conducte?
Nu utilizăm modelarea hidraulică dar un sitem de modelare trebuie să ni se pună la dispoziţie în cadrul proiectului de asistenţă tehnică derulat prin Pos Mediu. Modelarea hidraulică este mai greu de aplicat la reţele complexe cum sunt în oraşele mai mari, iar dacă calibrarea se face pe debite teoretice şi nu pe valori măsurate eficienţa are foarte mult de suferit. Poate după ce se finalizează proiectul de zonare care permite măsurători de debite pe principalele reţele o să încercăm şi modelarea hidraulică dar datorită complexităţii reţelelor sunt destul de sceptic.
Acum suntem în lucru la un portal , platformă de colaborare interactivă între programele care sunt utilizate în diferite compartimente din cadrul societății, care să poată extrage date din aceste programe și să facă corelațiile dintre ele, disponibil în timp real prin web, bineînțeles pe baza de limite de competențe. Acesta poate să reprezinte o soluție de viitor modernă pentru managmentul operatorilor de apă.
AA – Aţi reuşit să organizaţi cu succes ediţia a-8-a a concursului de detecţii pierderi apă? Ce departamente şi câţi oameni au fost implicaţi în organizarea concursului ? Ce noutăţi aţi adus faţă de celelalte ediţii? Ce consideraţi că se mai poate îmbunătăţii?
Mulţumesc pentru aprecierile făcute, sincer mă bucur că lumea s-a simţit bine aici la Satu Mare şi a apreciat ediţia din acest an. Adevărul este că de când mi-a revenit sarcina organizării concursului din 2015 am dorit să aduc elemente noi în concurs, sa ridic nivelul competiţiei pentru că mi-am dat seama că echipele sunt foarte bine pregătite şi diferenţierea nu ar trebui să se facă la 5-10 centrimetri ca eroare de măsurare în condiţiile în care toate echipele găsesc toate defectele într-un interval de maxim 50 cm. Am ales trasee dificile, mai lungi cu defecte care nu au fost evidente şi în condiţii în care existau şi factori perturbatori, fără să las ca echipa de detecţie a noastră să stabilească locul defectelor în prealabil, iar străzile care au intrat în concurs au fost stabilite doar cu 2 zile înainte de începerea competiţiei. Partea tehnică a concursului , trasee, modalităţi de detectare, marcaje, dirijarea circulaţiei, măsurători şi tot ce ţine de buna organizare au fost făcute de către mine cu ajutorul a 4-5 colegi de la GIS şi biroul de detectare pierderi iar partea organizatorică a fost gestionată de colega mea Cojocaru Ecaterina şefa biroului comercial.
Legat de proponeri de îmbunătăţiri în primul rând regulamentul care trebuie să fie mai flexibil şi să permită juriului să aibă o mai largă interpretare a rezultatelor în spiritul competiţiei , adică de a detecta pierderile de apă . La una dintre probe în acest an de exemplu nici un echipaj nu a indicat locul defecţiunii în intervalul de 1,5m cum era stipulat în regulament dar 16 dintre echipe au indicat zona cu o eroare de 3 m. Ce era de făcut ? ,să depunctăm toate echipele care au fost înafara zonei sau să extinzi limita pentru că oricum efectuând săpătura în locul indicat defectul putea fi localizat. Adica toţi cei care au găsit ceva să fie depunctaţi iar cei care au spus că nu există defecţiuni să iasă în avantaj? Nu cred că asta e scopul muncii noastre!
Cuiele topografice pentru delimitarea zonei de concurs, marcarea branşamentelor, întocmirea de hărţi în coordonate stereo 70, posibilitatea utilizării mai multor aparate, neindicarea materialelor din care sunt făcute reţelele , indicarea locului defecţiunii, adică dacă se afla pe conductă sau branşament sunt noutăţi aduse competiţiei pentru că este important modul în care se transmite informaţia mai departe către echipele de intervenţie. Cred de asemenea că echipa organizatoare ar trebui să depună într-un plic lista cu străzile de concurs şi motivele care au stat la baza alegerii acestora , plic care să fie desfăcut la stabilire locurilor unde se va face decopertarea. O sesiune de dezbateri ar fi utilă după concurs .
AA-Care au fost provocările privind organizarea?
Provocările au venit în primul rând datorită lansării cu întarziere a invitaţiei de participare la concurs dar pe această cale ţin să-i mulţumesc colegului Silviu Lăcatuşu de la ARA, pentru modul cum s-a implicat în mobilizarea echipelor participante . O altă problemă a constat în faptul că cu câteva zile înainte de concurs pe două străzi cu dificultate ridicată (reţele paralele din materiale diferite şi dimensiuni diferite) colegii de la reţele apă au fost nevoiţi să repare defecţiunile întrucât au produs surpări, asfel că au fost înlocuite în ultima clipă cu alte străzi. Ideea de a putea fi folosite mai multe dispozitive de ascultare la sol mi s-a părut bună dar faptul că a fost pus la dispoziţie de către organizatori cel de-al doilea aparat nu a fost cea mai bună idee, pentru că stând în ploaie la un moment dat au cedat, însă sunt convins că data viitoare când vom organiza concursul o să ţinem cont de experienţa acumulată cu organizarea competiţiei.
AA – De ce credeţi că o mare majoritate dintre concurenţi au indicat pe traseul 1 la hidrant o avarie care s-a dovedit a fi falsă?
Acel hirant a fost montat cu câteva zile înaite de concurs la cererea mea şi am dorit să fie o piatră de încercare pentru concurenţi ,ceea ce s-a si dovedit, defectiunea reala fiind cu câţiva zeci de metri mai in spate. In hidrantul montat este posibil că s-a format o bulă de aer care probabil a derutat numeroşi concurenţi. De fapt după terminarea concursului toate punctele în care s-au indicat defecţiuni au fost reanalizate de către noi , chiar şi acelea unde doar un singur echipaj a indicat eroarea .
AA-Aţi mai identificat şi alte defecte pe traseele de la concurs?
Da.
AA-Ce le sugeraţi viitorilor organizatori? La ce detalii să fie atenţi?
Eu consider că fiecare organizator se va strădui să facă lucrurile din ce în ce mai bine , să câştige cei care reuşesc să identifice cel mai eficient defectele nu cei care îşi fac calcule matematice cum să speculeze scăparile din regulament. Tocmai de aceea find un concurs într-un teren real şi nu într un poligon este foarte dificil să prevezi toate situaţiile prin regulament, fapt pentru care ţin să subliniez, deşi mă repet dar regulamentul ar trebui să fie mai flexibil dând mai multă libertate de decizie şi mai multă încredere juriului.
AA-Consideraţi acest concurs util? Ce putem învăţa din aceste întâlniri ?Propuneţi un nume pentru acest eveniment?
Fiind o fire mai încăpăţânată vă spun că dacă nu aş crede în utilitatea acestor concursuri nu aş prticipa. Important e ca pe lângă prieteniile care se formează, fiecare dintre participant să se aleagă măcar cu o idee pe care să o implementeze în activitalea lui.
Cred că acest concurs dacă va putra un nume acela trebuie să fie” Dr.Vasile CIOMOŞ”. A fost şi va rămâne un nume de referinţă pentru toţi participanţii la acest concurs, iar pentru că în 2016 c0ncursul va avea loc la Cluj-Napoca, ar fi chiar locul potrivit pentru a i se atribui un nume acestei competiţii.
AA- Participaţi la conferinţa Water Loss Management de la Bucureşti. Ce subiect veţi aborda şi ce concluzii se pot reţine?
“Tendințe de dezvoltare, metode de abordare în reducerea pierderilor de apă la S. C. Apaserv Satu Mare S.A.” Consider că va fi o temă interesantă chiar dacă abordează tema pierderilor de apă dintr-un alt punct de vedere, dar cred că poate fi un reper de luat în seamă în vederea unui mamegemant performant.
AA-Ce planuri aveţi în ceea ce priveşte gestionarea pierderilor de apă ?Ce doriţi să implementaţi ?
Am amintit că lucrăm la implementarea unui portal care va contribui în mod clar şi la reducerea pierderilor de apă ,dar încă suntem doar la început de drum însă sunt convins că mulţi operatori vor fi interesaţi de ceea ce vom face….
AA-Un cuvânt de încheiere pentru colegii de breaslă.
Tot cea ce facem să fie „un lucru bine făcut”
Leave A Comment