Regulamentul (UE) 2020/852 privind taxonomia impune majorității întreprinderilor mari să prezinte sustenabilitatea activităților lor economice.

Acest nou regulament face parte din planul de acțiune al Comisiei Europene privind finanțarea creșterii durabile, oferind primul standard uniform și credibil care permite părților economice să se alinieze la tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Taxonomia UE este un sistem de clasificare a activităților economice durabile. Acest lucru se realizează prin stabilirea unor praguri de performanță, prezentate în „Criterii tehnice de examinare” care vor sta la baza evaluării de către finanțatori (rambursabil/nerambursabil) a operațiunilor și investițiilor.

Criteriile tehnice de examinare sunt elaborate pentru activități economice în sectoare precum energie, apă potabilă / apă uzată, deșeuri / economie circulară, transporturi, clădiri, comunicațiile, agricultură, industria prelucrătoare.

O companie trebuie să arate în ce măsură indicatorii săi financiari sunt aliniați la taxonomia UE. Acest lucru va fi prezentat ca procent din total cifră de afaceri sau veniturile obținute din activitățile economice aliniate la taxonomia UE. De asemenea, compania trebuie să raporteze nivelul investițiilor aliniate la taxonomia UE, ceea ce se reflectă în CAPEX-ul asociat. Primele informații privind taxonomia UE sunt scadente de la 1 ianuarie 2022.

Primul pas în acest proces ar fi identificarea activităților eligibile pentru examinare, cum ar fi Construcția, extinderea și exploatarea sistemelor de transport, tratare și alimentare cu apă. După identificarea activităților eligibile, sunt aplicate criteriile tehnice de examinare. Examinarea se bazează pe valori și praguri, de exemplu, consumul mediu net de energie pentru captare și tratare este egal cu sau este mai mic de 0,5 kWh pe metru cub produs de alimentarea cu apă. În cazul în care trec de examinare (screening) și nu dăunează în mod semnificativ altor obiective de mediu, activitatea/investiția se consideră ca fiind aliniată cu taxonomia UE și se determină cifra de afaceri sau cheltuielile de capital asociate.

Etapa 1 Identificarea activităților eligibile pentru screening conform Regulamentului pentru taxonomia UE. Activitățile economice care sunt eligibile pentru examinare se bazează pe codurile CAEN.

Etapa 2 Verificarea îndeplinirii criteriilor de contribuție semnificativă și „niciun prejudiciu semnificativ” (DNSH) cu privire la alte obiective de mediu pentru fiecare activitate.

Pentru a se alinia la taxonomia UE, activitățile economice trebuie:

  • să contribuie substanțial la unul sau mai multe dintre cele șase obiective de mediu;
  • să nu aducă prejudicii semnificative celorlalte obiective;
  • să îndeplinească standardele minime de protecție socială, inclusiv guvernanța socială și de mediu (ESG).

Cele 6 obiective de mediu sunt:

Etapa 3: Determinarea cifrei de afaceri sau a cheltuielilor de capital (CAPEX) pe activitate economică și a cotei din total aferent. Cifra de afaceri oferă o imagine clară a locului în care o companie este în prezent în raport cu taxonomia. Acesta permite investitorilor să raporteze procentul din fondul lor investit în activități aliniate taxonomiei. CAPEX, în schimb, oferă investitorilor o orientare asupra direcției strategice a unei companii. Este o variabilă cheie pentru evaluarea credibilității strategiei de sustenabilitate a unei companii și ajută investitorii să decidă dacă sunt de acord cu abordarea lor strategică.

Pentru sectorul de apă există 2 categorii de indicatori setați în cadrul primului act de delegare adoptat:

  • Eficiența energetică,
  • Pierderile de apă.

De exemplu, pentru activitatea de construirea, extinderea și exploatarea sistemelor de captare, tratare și furnizare a apei, sistemul de furnizare a apei îndeplinește unul dintre următoarele criterii:

(a) consumul mediu net de energie pentru captare și tratare este mai mic sau egal cu 0,5 kWh pe metru cub de apă furnizată. Consumul net de energie poate lua în considerare măsurile de reducere a consumului de energie, cum ar fi controlul surselor și, după caz, generarea de energie;

(b) nivelul pierderilor se calculează fie utilizând metoda de evaluare a indicelui de pierderi în infrastructură (Infrastructure Leakage Index – ILI[1]), valoarea pragului fiind egală sau mai mică de 1,5, fie utilizând o altă metodă adecvată, valoarea pragului fiind stabilită în conformitate cu articolul 4 din Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului[2]. Acest calcul trebuie aplicat la nivelul rețelei de furnizare a apei în zone contorizate separat sau zone gestionate supuse unor presiuni (DMA-uri).

Pentru activitatea de reînnoirea sistemelor de captare, tratare și furnizare a apei, reînnoirea sistemului de furnizare a apei duce la îmbunătățirea eficienței energetice în unul dintre următoarele moduri:

(a) prin reducerea consumului mediu net de energie al sistemului cu cel puțin 20% față de performanța de referință proprie calculată ca medie pe trei ani, incluzând captarea și tratarea, acest consum fiind măsurat în kWh pe metru cub de apă furnizată;

(b) prin reducerea cu cel puțin 20% fie a decalajului dintre nivelul actual al pierderilor, calculat ca medie pe o perioadă de trei ani, utilizând metoda de evaluare a ILI, și un ILI de 1,5, fie a decalajului dintre nivelul actual al pierderilor, calculat ca medie pe o perioadă de trei ani, utilizând o altă metodă adecvată, și valoarea-prag stabilită în conformitate cu articolul 4 din Directiva (UE) 2020/2184. Nivelul actual al pierderilor, exprimat ca medie pe o perioadă de trei ani, se calculează în funcție de dimensiunea rețelei de furnizare a apei (distribuție) în cadrul căreia se desfășoară lucrările, și anume pentru rețeaua reînnoită de furnizare a apei în zone contorizate separat sau zone gestionate supuse unor presiuni (DMA-uri).

Reamintim ca Directiva (UE) 2020/2184 privind calitatea apei destinate consumului uman precizează:

« …lipsa generalizată a conștientizării în privința problemei pierderilor de apă, care sunt cauzate de investițiile insuficiente în întreținerea și reînnoirea infrastructurii de aprovizionare cu apă, după cum se arată și în Raportul special nr. 12/2017 al Curții de Conturi Europene din 5 iulie 2017 intitulat „Punerea în aplicare a Directivei privind apa potabilă: calitatea apei și accesul la aceasta s-au îmbunătățit în Bulgaria, Ungaria și România, dar este în continuare nevoie de investiții substanțiale”.»

Articolul 4 Obligații generale: alin. „(3) … statele membre se asigură că se realizează, prin utilizarea metodei de rating „indexul pierderilor din infrastructură” (ILI) sau a unei alte metode adecvate, o evaluare a nivelurilor pierderilor de apă de pe teritoriul lor și a potențialului de îmbunătățire a reducerii pierderilor de apă. Evaluarea respectivă ține seama de aspectele relevante de sănătate publică, de mediu, precum și de natură tehnică și economică și acoperă cel puțin furnizorii de apă care furnizează minimum 10 000 m3 pe zi sau care deservesc minimum 50 000 de persoane.ʺ

Rezultatele evaluării sunt comunicate Comisiei până la 12 ianuarie 2026.

Până la 12 ianuarie 2028, Comisia adoptă un act delegat …, stabilind un prag bazat pe ILI sau pe altă metodă adecvată, a cărui depășire obligă statele membre să prezinte un plan de acțiune. În termen de doi ani de la adoptarea actului delegat …, statele membre care au o rată de pierdere ce depășește pragul stabilit prezintă Comisiei un plan de acțiune ce prevede un set de măsuri care trebuie luate pentru a reduce rata pierderilor.ʺ

Date fiind elementele de mai sus, Asociatia Internațională a Apei (IWA) consideră că pragul propus de Regulamentul de Taxonomie, pentru ILI, ar trebui să fie adecvat caracteristicilor individuale ale sistemului, cum ar fi dimensiunea sistemului și alți factori decât starea tehnică si recomandă ca, atunci când se raportează ILI, să se facă referire și la presiunea sistemului care afectează atât nivelul actual de scurgere (CARL), cât și cel mai scăzut nivel de scurgere realizabil (UARL).
De asemenea, evidențiează prevederea din directive 2020/2184,  respectiv că „această evaluare ține seama de aspectele relevante legate de sănătatea publică, de mediu, tehnice și economice” și, prin urmare, propune reexaminarea pragului ILI stipulat de 1,5 prevăzut în Anexa 1 la actul delegat al UE privind taxonomia climatică.

În final, apreciem că în cadrul Forumului Asociației Române a Apei derulat în perioada 31 august – 1 septembrie 2020, Compania de apă APAVITAL SA a prezentat un exercițiu foarte util de determinare a ILI, în baza unei metodologii adaptată dimensiunii sistemului și stării tehnice a infrastructurii în România.

În analiza lor, specialiștii APAVITAL SA au utilizat următorii parametrii pentru a calcula indicatorul ILI – Infrastructure Leakage Index într un cartier de blocuri:

  • lungimea rețelei (Lm) = 7,740 km;
  • numărul de branșamente (Nc) = 211;
  • distanța medie de la rețea la branșament (lp) = 10 m;
  • Lp = Nc x lp;
  • presiunea medie (P) în DMA = 30,6 mca (3,0 bar).

Unde,

Infrastructure Leakage Index = Current Annual Real Loss / Unavoidable Annual Real Loss ILI = CARL / UARL

Concluziile simulărilor făcute pentru 3 DMA-uri din țări diferite și cu configurație diferită (case vs blocuri de locuințe) au fost urătoarele:

Legat de calculul CARL:

  • Nu este posibil să se efectueze un calcul corect al ILI într-un DMA fără o măsurare precisă a pierderilor, inclusiv un calcul la fel de precis al pierderilor reale (și nu o estimare).
  • Pentru a efectua acest calcul, avem nevoie de date orare privind volumele injectate în DMA și de date orare de consum pentru abonații-clienți ai DMA.

Legat de calculul UARL:

  • Formula de calcul UARL nu este adaptată la toate tipurile de DMA-urile și poate duce la erori semnificative.
  • Formula de calcul UARL este adaptată pentru DMA-urile rezidențiale formate din case.
  • Formula de calcul UARL nu este adecvată pentru DMA-urile rezidențiale formate din scări de bloc, blocuri.
  • Condițiile specifice operaționale ale DMA-urilor din România fac ca formula de calcul UARL să necesite adaptare la condițiile tehnice din România .
  • Metoda de calcul a UARL trebuie adaptată pentru a ține seama de natura specifică a unui DMA (constituit din blocuri și/sau case) și pentru a o compara cu alte DMA-uri în funcție de un număr suficient de indicatori pertinenți.

În final apreciem că formula corectă a Infrastructure Leakage Index (ILI) într-un DMA, pe care statul român trebuie să o promoveze în baza Directivei 2020/2184 privind calitatea apei destinate consumului uman, necesită utilizarea pe scară largă a datelor orare de contorizare și o metodă de calcul a UARL adaptată la condițiile reale ale DMA-ului în cauză.

[1] Indicele de pierderi în infrastructură (ILI) este calculat conform formulei: pierderi reale anuale curente (CARL)/pierderi reale anuale inevitabile (UARL). Pierderile reale anuale curente (CARL) reprezintă cantitatea de apă care se pierde efectiv din rețeaua de distribuție (adică nu este livrată utilizatorilor finali). Pierderile reale anuale inevitabile (UARL) iau în considerare faptul că va exista întotdeauna o oarecare pierdere într-o rețea de distribuție a apei. UARL se calculează pe baza unor factori precum lungimea rețelei, numărul de branșamente și presiunea la care funcționează rețeaua.

[2] Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare) (JO L 435, 23.12.2020, p. 1).

Cristina Badica

ENVIRONMENT – EU’s taxonomy of green economic activities published (europa.eu)