1. Pierderea de apă din sistemele de alimentare cu apă este o problemă esențială pentru funcționarea durabilă a acestora:

– economică, pentru exploatantul sistemului

– fundamentală, pentru folosirea rațională a resurselor de apă dulce şi protecția mediului

– importantă, pentru folosirea rațională a energiei, care se disipează în mediu fără a putea fi recuperată

– importantă, pentru personalul furnizorului de apă, care munceşte mai mult

2. Detalierea câtorva aspecte legate de cu-noaşterea practică a pierderii de apă, în special pentru personalul furnizorului de apă, personal care gospodăreşte funcționarea sistemului şi se uită în perspectivă pentru o dezvoltare durabilă:

– dezvoltarea cunoştințelor din domeniu s-a făcut în special datorită activității grupului spe-cializat al IWA.

Această dezvoltare a condus la reliefarea a două aspecte importante:

(a) o mai bună cunoaştere a fenomenului,

(b) obținerea de indicatori de performanță, indicatori care pot fi folosiți pentru urmărirea funcționării sistemului şi crearea de scenarii de dezvoltare economică- dezvoltarea tehnologiilor şi echipamentelor de urmărire a pierderii de apă cu ajutorul com-paniilor de echipamente specializate

Dezvoltarea cunoaşterii fenomenului a dus însă la complicații, deoarece factorii care influ-ențează sunt multipli şi specifici sistemelor: dezvoltarea istorică a sistemului, dezvoltarea continuă şi în salturi a multor sisteme (funcție de posibilitățile economice), degradarea continuă a obiectelor sistemului, ca urmare a îmbătrânirii elementelor constructive, creşterea exigenței utilizatorilor de apă asupra calității şi siguranței în funcționare (cu implicații în sănătatea populației şi în special a copiilor) etc.

Imagine similară

Problema find complexă, au fost preluate elementele produse de echipa IWA şi grupul strâns în jurul ei, folosite printr-o adaptare simplă. O cunoaştere specializată a fenomenului trebuie însă să fie aplicată şi prin folosirea elementelor specifice țării respective. Prin anii ’70 se spunea despre

Japonia că merge în trenul tehnologiei fără să plătească biletul;

Japonia însă poate fi luată ca exemplu deoarece a preluat constructiv elemente tehnico-ştiințifice mondiale, le-a aplicat şi apoi a dezvoltat aceste elemente în stil propriu, devenind un factor motor în lume. Se pune deci problema ca şi noi să contribuim, cu elemente specifice, la dezvoltarea multora dintre aspectele specifice ale problemei pierderii de apă, astfel încât să consolidăm terenul câştigat şi să putem contribui la dezvoltarea de noi moduri de abordare, de noi tehnologii pentru supraveghere şi control, de mijloace care să ne ajute la o mai bună funcționare a furnizării apei. Nu trebuie să uităm că unii indicatori de performanță sunt astăzi elemente de ierarhizare a calității sistemului şi pe baza lor pot fi obținute credite de la bănci, credite care, aplicate bine, permit dezvoltarea sistemelor şi creşterea încrederii populației în profesionalismul personalului furnizorului de apă.

Imagini pentru ili=carl/uarl

Putem să facem asemenea dezvoltări deoarece:

– în ultimii 10-15 ani au fost realizate un mare număr de sisteme noi de alimentare cu apă şi au fost reabilitate o serie de sisteme, unele vechi de peste 100 ani; toate aceste sisteme au fost înzestrate cu echipamente de supraveghere, iar valorile înregistrate așteaptă să fie prelucrate şi interpretate corespunzător

– ne aflăm în fața ultimei etape de dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă; anul 2020 trebuie să ne găsească în situația ca peste 95% din populația țării să fie alimentată din sisteme centralizate, cu apă de calitate controlată şi mai avem multe de făcut

– s-a trecut la o exploatare regională a sistemelor de alimentare cu apă; operatorii regionali au în dotare echipamente de control şi urmărire con-tinuă a parametrilor tehnologici de funcționare a sistemelor, precum şi personal bine calificat (echipe specializate în urmărirea pierderilor de apă)

– avem încă un nivel ridicat al pierderilor de apă, localități cu peste 40-50% pierderi de apă, lucru care afectează economicitatea funcționării operatorului

– sunt deja organizate periodic acțiuni care să ducă la creşterea continuă a calificării personalului: concurs de îndemânare în depistarea piederilor (sub egida ARA), simpozioane şi conferințe pentru dezbaterea problematicii pierderilor de apă (sub egida ARA şi AQUADEMICA- Timişoara şi cu cooperarea IWA şi altor entități etc).

 

Imagine similară

 

3. Ce aspecte ar merita să fie adâncite şi cunoscute sub particularitatea valorilor proprii.

(1) Elemente concrete, corecte şi specifice pentru determinarea indicatorului de performanță Alexandru MănescuNecesitatea unei abordări aprofundate şi specifice a problemei pierderii de apă ILI (Infrastructure Leakage Index);

(a) valoarea presiunii medii în rețea, pe durata unui an cal-endaristic; a fost deja prezentată metodologia generală/1,2/ ; metodologia completă este destul de complicată; numai o cunoaştere detaliată a valorilor în timp ar permite obținerea unor corelații specifice pentru fiecare sistem şi, deci, simplificarea metodologiei şi volumului de lucru; cum valoarea presiunii medii este importantă în determinarea valorii indicelui ILI, cunoşterea val-orii corecte permite evitarea unei situații dificile în care se poate afla furnizorul de apă (printre altele, o presiune mai mare duce la o valoare ILI mai mică, dar pierderea de apă este proporțion-ală cu valoarea presiunii, presiune mai mare, pierdere de apă mai mare); se face proiectul de împrumut pe baza unei valori incorecte (din cau-za necunoaşterii valorilor reale ale parametrilor de funcționare ai sistemului), se împrumută banii de la bancă, bani care vor trebui recu-perați prin economiile făcute în funcționarea sistemului reabilitat sau/şi extins; fiind eronată valoarea, se poate ajunge în situația că nu se poate returna suma angajată şi de aici multe complicații;

(b) valori specifice pentru pierderea minimă în rețea (l/km. zi) şi pe branşamente ( l/zi . branşament), valori care ar permite o mai bună estimare a pierderii totale minime (UARL în formularea IWA); c) importanța modului de re-alizare şi a distribuției branşamentelor în rețea; sunt branşamente mari (la alimentarea cu apă a blocurilor, dar şi foarte multe branşamente pen-tru locuințe individuale); influența distribuției lor asupra valorii pierderii reale de apă este total necunoscută.

Imagine similară

(2) valoarea consumului minim de noapte, un indicator relativ uşor de determinat, care ar permite estimarea corectă a pierderii de apă (noaptea, consumul real este mic, iar presiunea în rețea este maximă de cele mai multe ori); după unele formulări /3/, un consum de noapte sub 35% arată o rețea cu funcționare bună, iar o valoare peste 35%, o rețea cu funcționare defi-citară; este corectă valoarea şi pentru rețelele din sistemele noastre? Poate fi folosit consumul minim de noapte (CMN) ca un indicator de per-formanță?

(3) diferența reală între valoarea apei care nu aduce beneficii (NRW- Non Revenue Water, după formularea IWA, indicator folosit în balanța apei) şi CARL (Current Annual Real Losses, pierderea reală anuală de apă din sistem); o bună cunoaştere ar permite şi o mai bună clasificare şi cuantificare a tipurilor de pierderi de apă din sistem.

(4) valoarea coeficientului puterii în relația de calcul a pierderii de apă prin orificiile (avariile) din conducte; în formula teoretică (q= m. A (p)N ) N are valoarea 0,5); în literatura tehnică /4/ se arată că acest coeficient poate avea valori 0,5—1,5; care este valoarea specifică, reală.

(5) valoarea diferenței între citirile „manuale”, cu operatori pe teren, şi citirile făcute automat; erorile de măsurare (citiri greşite, înregistrări şi transmiteri eronate, diferența în timp în care se fac citirile etc. sunt elemente care fac ca, la categoria pierderi aparente, să rezulte valori mari, care nu au o acoperire reală; cum acum în multe sisteme (total sau numai parțial) au fost instalate contoare inteligente, prin care se elim-ină multe dintre inconvenientele soluției clasice, este bine să avem o valoare de referință pentru a face corecțiile necesare în balanța apei.

Imagine similară

 

Bibliografie:

1. Mănescu Al; Manual pentru controlul pierderilor de apă din sistemele de alimentare cu apă; ESTFALIA, 20132. Mănescu Al, Mănescu B; Rețeaua de distribuție a apei potabile din România. Estimarea performanței; ROMAQUA, nr 5 /2015 (6) stabilirea unei corelații între pierderea înreg-istrată „pe aparat” în momentul depistării unor avarii în rețea şi modul real în care se produce pierderea de apă; este un moment important în care se decide ordinea de abordare a reparațiilor pentru liminarea avariei; acest lucru se face de către personalul de supraveghere, cu experiență multă acumulată în măsurarea pe teren a stării rețelei; de multe ori, indicațiile aparatului pot fi complicat de citit, deoarece modul în care se produce pierderea de apă printr-un „orificiu” aflat în pământ depinde de foarte mulți factori; cunoaşterea acestor diferențe ar permite oper-atorilor să ia o decizie mai bună; pentru aceasta ar trebui ca operatorul să înregistreze diagrama pierderii de apă şi s-o compare cu modul real de producere a pierderii de apă; analiza cazurilor va conduce la o decizie mai bună, cu efecte mai bune asupra cheluielilor de reparații şi volumului de lucru.(7) stabilirea unei norme de repetabilitate a controlului nedistructiv al stării rețelei/aducți-STUDII ȘI CERCETĂRIDetectivii Apei Pierdute & Water Loss DetectivesPierderi RealePotențial Recuperabileunii; valori adunate în timp ar permite stabilirea unei norme reale, constructive, de repetabilitate a controlului rețelei; nu la fel se comportă o conductă nouă ca şi una veche, o conductă pe o stradă intens circulată cu una aflată pe străzi liniştite, o conductă din fontă veche cu una nouă din PE etc; cunoaşterea reală permite o mai bună selecție a zonelor, un efort mai rațional făcut de personal, o mai bună folosire a cheltu-ielilor, o mai bună dimensionare a echipelor de control a pierderilor, a tipului de dotare etc.Lista poate fi mărită, în unele cazuri şi micşorată, dar obținerea în timp a acestor valori ne-ar permite să cunoaştem mult mai bine fenomenul. Acest lucru este posibil cu un efort şi o preocupare mai mare şi mai sistematică.În realizarea acestor aspect ar putea fi implicat peronalul din echipele de control a pierderilor, precum şi studenții masteranzi sau care lucrează la doctorat.

 

 

Alexandru Mănescu